Nemțenii trebuie să plătească pentru o testare care le-ar putea salva viața. Un virus care, în timp, distruge ficatul prin insuficiență hepatică, ciroză sau cancer hepatic poate fi depistat numai prin analize la sânge, contra cost. Se fac testări gratuite numai donatorilor de sânge și gravidelor. Astfel, depistarea se face ocazional. În anul 2014 a fost lansat un program național de screening pentru virusul hepatitei C (VHC), finanțat în cadrul granturilor norvegiene, susținut de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș“ și aplicat în centrele universitare. S-a vorbit mult despre oportunitatea lansării unui program național de depistare a virusului, prin aceea că medicii de familie ar avea posibilitatea să identifice persoanele cu grad ridicat de risc și să le propună verificarea stării sănătății cu teste Elisa. Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății de atunci, spunea că, în anul următor, screeningul ar putea fi introdusă chiar în pachetul de servicii medicale de bază. Au trecut anii, s-a schimbat ministrul, s-a pierdut ideea.
Infectări de la seringi sterilizate prin fierbere, iar acum de la tatuaje
„La nivelul DSP Neamț nu avem evidența persoanelor purtătoare de virus C. În evidențele Serviciului de Statistică din cadrul DSP Neamț hepatitele cornice și cirozele hepatice se raportează cumulat. Nu suntem implicați într-un program de screening pentru depistarea acestei afecțiuni în populația generală, în prezent fiind testate numai gravidele – în cadrul spitalelor din județ – și suspiciunile de hepatită virală acută sau cronică, în cadrul anchetelor epidemiologice. De asemenea, sunt testați obligatoriu donatorii de sânge sau organe“, a precizat dr. Mirela Grădinaru, purtător de cuvânt în cadrul Direcției de Sănătate Publică Neamț.
Și la nivel național autoritățile sanitare dau din umeri și spun că studiile epidemiologice au estimat circa un milion de cazuri, din care doar 8.000 au fost depistate. Cele mai multe infectări s-au produs în anii ’80-’90, când seringile de unică folosință nu existau. Acum însă asistăm la o nouă explozie a cazurilor, se pare din cauza tatuajelor și piercingurilor.
Președintele Societății Române de Gastroenterologie, prof.dr. Carol Stanciu, atrage atenția populației că trebuie să-și facă analizele pentru depistarea virusului hepatitei C. Specialistul avertizează că numărul cazurilor de ciroze grave, provocate de virusurile hepatice B și C, aproape s-a triplat în ultimii 5 ani în țara noastră.
Tratamentul cu interferon rămâne o șansă la viață
„Boala mută“, cum i se mai spune hepatitei C, se transmite prin sânge și nu are simptomatologie decât atunci când avansează prea mult. Evoluția maladiei se întinde pe o perioadă de 10-20 de ani, cele mai multe infecții fiind contractate în perioada 1980-1993, când în sistemul sanitar nu se utilizau seringi de unică folosință, iar instrumentarul era sterilizat prin fierbere. Totodată, virusul hepatitei C poate fi luat de la manichiuristă sau de la folosirea comună a unui aparat de ras, dar și pe cale sexuală, riscurile în acest caz fiind de 5%. Cea mai expusă categorie este personalul medical, hepatita C devenind în rândul acestora o boală profesională. Medicii spun că din cei peste 800.000 de bolnavi de hepatită C din România, doar 8.000 au fost depistați. Dintre aceștia, 5.000 beneficiază de tratament, iar 3.000 se află pe listele de așteptare, având în vedere că se cheltuiesc peste zece mii de euro pe an pentru tratamentul cu interferon al unui singur bolnav.
Dr. Mirela Grădinaru a mai precizat că virusul hepatitei C se transmite de 10 ori mai ușor decât virusul HIV și poate supraviețui la temperatura camerei, pe diverse suprafețe în mediul înconjurător, cel puțin 16 ore. Simptomele bolii sunt oboseala, stări asemănătoare gripei, scaune de culoarea argilei, urina de culoare închisă, febra sau o îngălbenire a conjunctivei ocupare și a pielii. De asemenea, hepatita C cronică poate provoca simptome nelegate de ficat precum depresia sau durerile articulare.
Geanina NICORESCU