*Astăzi este și hramul Bisericii „Sf. Ioan Domnesc“, ctitorie a Sf. Voievod Ștefan cel Mare și capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldovenești de la sfârșitul secolului al XV-lea
Astăzi, municipiul Piatra Neamț își cinstește ocrotitorul, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Acesta s-a născut în satul Ein-Kerem (lângă Ierusalim), fiind fiul Elisabetei (verișoara Mariei, Maica Domnului) și al preotului Zaharia. Atât Biserica răsăriteană, cât și cea apuseană i-au consacrat Sf. Ioan Botezătorul câteva sărbători importante: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).
Sfântului Ioan Botezătorul i-a fost atribuit supranumele de „Înaintemergătorul“, datorită faptului că a pregătit venirea lui Hristos, el fiind cel despre care Mântuitorul a rostit:
„Ce ați ieșit să priviți, în pustie? Oare trestie clătinată de vânt? Dar ce ați ieșit să vedeți? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe și petrec în desfătare sunt în casele regilor. Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare prooroc? Da! Zic vouă: și mai mult decât un prooroc. Acesta este cel despre care s-a scris: «Iată trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu care va găti calea Ta, înaintea Ta». Zic vouă: Între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el“ (Luca, cap. 7, 24 – 28).
Hramul Bisericii „Sf. Ioan Domnesc“
Astăzi este și hramul Bisericii „Sf. Ioan Domnesc“, ctitorie a Sf. Voievod Ștefan cel Mare și capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldovenești de la sfârșitul secolului al XV-lea. Reprezentând una din construcțiile păstrate până astăzi din vechea Curte Domnească de la Neamț, edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. Împreună cu turnul clopotniță de la 1499, monumentul prezintă pronunțate caracteristici gotice, pe fațade păstrându-se până astăzi o bogată decorație de ceramică smălțuită.
De-a lungul anilor, biserica a suferit mai multe reparații și intervenții. În jurul anului 1600, scriitorul catolic Bandini scrie că a găsit la Piatra două biserici de lemn și una de piatră, ultima fiind „maltratată“ în urma restaurărilor. În secolul al XVIII-lea, bisericii lui Ștefan i s-a adăugat un pridvor, desființat însă în anul 1937, la intervenția marelui istoric Nicolae Iorga. În perioada 1799 – 1806 s-a făcut, după unele mărturii, supralărgirea interioară a lăcașului.
S-au mai făcut reparații interioare și exterioare și în anii 1871-1973, când biserica a fost împodobită cu o nouă catapeteasma sculptată în stil baroc de Gherasim Monahul și Tănase Săpătorul și pictată de Constantin Basarab – ucenicul lui Nicolae Grigorescu – și Panaite Mavrodin. Tot ei au pictat în ulei pe pânză tabloul ctitorilor Ștefan și Maria Voichița.
Între obiectele de patrimoniu care se păstrează la biserica Sf. Ioan Domnesc se numără: candelabrele de cristal de Bohemia donate de Nicu Albu în anul 1837; icoana „Domnul Hristos binecuvântând Sf. Potir“ – de Constantin Stahie; icoana „Sf. Treime“, icoana „Sf. Ioan Botezătorul“ și icoana dascălului Atanasiu din 1792; „Sf. Evanghelie de la Mănăstirea Neamț“ din 1821; „Evanghelia de la Sibiu“, 1854; „Evanghelia de la Buzău“, 1869; o cruce în filigran de argint din secolul al XIX-lea; o cruce mică de argint filigranat din 1819, un potir de argint din secolul al XIX-lea; cartea în manuscris „Mântuirea păcătoșilor“, din 1820; „Biblia de la Blaj“, din 1795; „Pidalionul de la Neamț“, 1854.
Irina NASTASIU