Vor conferenția Octav Bjoza – subsecretar de stat, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și prof. univ. dr. Florin Pintescu de la Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț, Casa Corpului Didactic Neamț, Casa Culturii „Ion Creangă“ Târgu Neamț, Biblioteca Târgu Neamț și Primăria Târgu Neamț.
Din „Albumul Memorial“ editat în 2004 de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România aflăm că, în perioada 1945-1989, la Jilava, la Aiud, Galați, Sighet, Gherla sau Poarta Albă, ca și în alte peste 129 de temnițe și lagăre au avut loc cele mai cumplite crime contra umanității, cărora le-au căzut victime peste două milioane de români nevinovați.
În județul Neamț, punctele de detenție erau Lagărul de Muncă de la Bicaz (pentru construirea Hidrocentralei) și Combinatul Chimic de la Săvinești. În România, cele mai importante puncte de detenție erau cele de la Jilava, Balta Brăilei, închisorile pentru femei de la Mislea, Miercurea Ciuc și Oradea, închisoarea copiilor de la Târgșor și închisoarea pentru studenți de la Pitești.
Astăzi, în Neamț mai trăiesc doar câteva sute de foști deținuți politici, majoritatea acestora aflându-se la Piatra Neamț, Roman, Valea Bistriței, Roznov și Tazlău. „Nu deținem o statistică exactă a acestora, deoarece nu sunt toți înregistrați la asociația noastră. La sfârșitul anului trecut, în județul Neamț un număr de 489 de persoane beneficiau de drepturile prevăzute prin Decretul-Lege nr. 118/1990. Dintre acestea, 338 sunt urmași, restul de 151 fiind, practic, foști deținuți politici sau deportați“, ne-a spus Dorina Tofan, președinta Filialei Neamț a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.
Mărturia unui fost deținut politic nemțean
Mihai Bontea a fost arestat în 1959, pe vremea când era elev în clasa a XI-a, la Liceul „Petru Rareș“ din Piatra Neamț. Totul a început în anul 1954, în timp ce era elev al Școlii generale cu clasele V-VII (actualul Liceu Forestier). Într-o zi, când se juca împreună cu alți cinci colegi, a găsit printre ruinele unei brutării din cartierul Precista două arme militare fără muniție. Influențați fiind de lectura unor broșuri de aventuri și de filmele de război care rulau atunci, cei șase copii au decis să ascundă armele pe dealul Cârlomanu, ulterior mutându-le în podul casei unui coleg. Mai târziu, fără să se consulte cu vreo persoană matură, cei șase au înființat, în joacă, o asociație militară pe care au intitulat-o „Vulturul“. Sub forma a două grupuri adverse, copiii „se luptau“ pe Dealul Cârlomanu, toate acestea fiind consemnate într-un registru-jurnal.
Patru ani mai târziu, în anul 1959, securitatea – descoperind activitatea celor 6 copii – i-a arestat pe toți și i-a transferat la Bacău. Deși acțiunile lor aveau un caracter vădit copilăresc, Securitatea din Bacău le-a fabricat un dosar penal, prin metode de corupere și tortură, obligându-i să semneze declarații mincinoase, prin care recunoșteau că au avut intenții dușmănoase la adresa statului.
„Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție unde, constatându-se că a fost vorba de o joacă de copii, sentința a fost casată, iar fapta încadrată la acte de huliganism. Am făcut doi ani de închisoare, trecând prin penitenciarele de la Bacău, Jilava, Gherla și Piatra Neamț. Am suferit, însă, după eliberare, timp de 30 de ani, până în 1987, fiind în permanență urmărit și hărțuit de Securitate“, își amintește Mihai Bontea, fost președinte al filialei nemțene a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.
În momentul de față, la nivel național mai sunt în viață sub 3.000 de foști deținuți, rata de mortalitate fiind de 600-700 de persoane pe lună.
Irina NASTASIU