Astăzi este Crăciunul pe stil vechi

 

Astăzi, creştinii ortodocşi pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul, la un interval de 13 zile de la sărbătorirea Naşterii Domnului pe stil nou. Acest decalaj s-a petrecut în 1924, când Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul gregorian. Un grup de preoți și credincioși au continuat să ţină vechiul calendar, astfel luând naştere mișcarea “stilistă” în rândul românilor.

Familiile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor, reunindu-se la o masă denumită „Cina Sfântă”. Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun compot de prune afumate, grâu fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi. În plus, ruşii lipoveni servesc bucate tradiţionale, precum haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză.

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, aşezându-se apoi, alături de membrii familiei, la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri.

Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România are o mitropolie autonomă cu sediul la Slătioara în comuna Râșca, județul Suceava. Conducător al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost, între anii 1985 – 1992, mitropolitul Silvestru Onofrei. Întâi-stătătorul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi este mitropolitul Vlasie Mogârzan, care este secondat de 10 episcopi.

În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul rușilor lipoveni este de 29.774, al rușilor — de 8.914, al sârbilor — 22.518. De asemenea, în 2008, în ţara noastră existau 130 de biserici, schituri și mănăstiri pe stil vechi.

În judeţul Neamţ, există două mănăstiri ce ţin de Mitropolia Slătioara – la Brădiţel şi Dobru. De asemenea, aproape în fiecare comună se află câte o biserică pe stil vechi. Şi la Piatra-Neamţ s-a ridicat recent o biserică pe stil vechi – lângă cea veche, dovedită neîncăpătoare – pe strada Boboteni, în cartierul Dărmăneşti.

După al doilea război mondial, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a fost recunoscută, prin actul Ministerului Cultelor nr. 38955 din 3 august 1945, drept cult religios sub denumirea de „Cultul Creștin Tradiționalist”. Însă în Legea cultelor din anul 1948, Biserica Ortodoxă Română de stil vechi nu a mai figurat printre cultele legal recunoscute din România.

Irina NASTASIU