Atestată documentar în anul 1779, Mănăstirea Durău a fost construită pe locul unui Schit de maici ctitorit în secolul al XVII-lea de către una din fiicele domnitorului Vasile Lupu. Ulterior, monahiile de la Durău s-au retras în Poiana Văratec, întemeind mănăstirea cu același nume. În 1802, ieroschimonahul Petru a reînviat așezământul isihast de la Durău aducând călugări de la schiturile din apropiere.
Biserica actuală, având hramul „Buna Vestire”, a fost construită între anii 1832 – 1835, pe locul vechii biserici de lemn, de către câțiva călugări de la Mănăstirea Neamț și Secu, ajutați de schimonahia Safta Brâncoveanu și de trei negustori din târgul Piatra. În anul 1835, monahii Macarie, Pimen și Ghervasie au pictat, în ulei, pridvorul bisericii, restul lăcașului fiind pictat, între anii 1935 – 1937, de către pictorul Nicolae Tonitza și ucenicii săi, în tehnica encaustică. Sub îndrumarea maestrului, pictorii au umanizat mult personajele, imprimându-le totodată și ceva din specificul popular românesc. În scena Nașterii Mântuitorului, spre exemplu, Pruncul Iisus are ochii de copil specifici picturii lui Tonitza, în timp ce păstorii sunt înfățișați în costumele populare ale țăranilor moldoveni. Sfințirea lucrărilor a avut loc la 14 septembrie 1937, deasupra intrării în pronaos fiind pictată următoarea inscripție: „Cu voia Tatălui, binecuvântarea Fiului și ajutorul Sfântului Duh, în vremea păstoriei I.P.S. Nicodim, mitropolitul Moldovei, prin strădania doctorului Paul Gotcu și sprijinul câtorva drept credincioși creștini, împodobitu-s’a acest sfânt lăcaș, în milostivă clacă, de studenții și diplomații Academiei de Arte – Frumoase din Iași, sub călăuza dascălului lor, zogravul N. Tonitza. Sfințirea lucrului de zugrăvire și înoire s’a făcut cu strălucită sărbătoare la 14 septembr. 1937“.
Catapeteasma sculptată în lemn de tei și poleită cu aur a fost pictată la Constantinopol în 1835, iar despre icoana mare, argintată a Maicii Domnului, datând din secolul al XVIII-lea, se știe că este făcătoare de minuni. Turnul clopotniță de la intrarea în mănăstire a fost construit în 1835 și adăpostește paraclisul cu hramul Schimbarea la Față, pictat în 1938 de monahul Varahil Moraru. Dintre vechile construcții din apropierea bisericii, un loc aparte îl ocupă Casa Veniamin Costachi și vechea clopotniță de lemn.
Moaștele Sfântului Pantelimon, găsite într-o biserică dărâmată
Din 1959, Mănăstirea Durău a funcționat ca biserică de parohie, apoi ca schit de călugări, iar din 1991 a redevenit mănăstire de maici. Biserica Mănăstirii Durău a primit în anul 2003 și un al doilea hram, cel al „Sfântului Pantelimon”, întrucât mănăstirea adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Pantelimon. După cum informează doxologia.ro, sfintele moaște au fost aduse aici de către preoții militari care au fost pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trupele române, împreună cu preoții care au slujit în Mănăstirea Durău, au găsit biserici dărâmate în urma bombardamentelor pe teritoriul rus. Într-una din aceste biserici au fost găsite aceste sfinte moaște. Pentru a nu fi profanate, moaștele au fost luate și purtate pe toată perioada războiului, ajutând la tămăduirea soldaților răniți sau bolnavi.
Capul Sf. Pantelimon se păstrează la Mănăstirea Sfântul Pantelimon („Rusikon”) de la Muntele Athos. Părți din moaștele sfântului Pantelimon au fost donate, în anul 1931, catedralei episcopale din Constanța, acestea fiind aduse din Orientul apropiat de către preotul Dimitrie Popescu, fiind fost așezate într-o raclă de argint, sub un baldachin, lângă Sfântul Altar.
În anul 1950, sediul episcopal a fost mutat la Galați, și astfel, Preasfințitul Chesarie Păunescu, Episcopul Dunării de Jos, a dus moaștele Sf. Pantelimon la Galați, unde au rămas până în anul 1993, când, odată cu reînființarea Arhiepiscopiei Tomisului, IPS Lucian Florea a readus sfintele moaște la Constanța, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.
Pe data de 26 iulie a fiecărui an, în ajunul prăznuirii sfântului, Arhiepiscopul Tomisului conduce procesiunea cu moaștele Sf. Pantelimon pe străzile municipiului Constanța.
Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor.
Irina NASTASIU