„Părinții au dreptul și datoria de a lupta pentru fericirea copiilor lor!” (prof. Nicolae Livadă, preşedintele ApLR)
Sistemul educaţional se confruntă, în ultima vreme, cu un fenomen îngrijorător reprezentat de introducerea, în manualele școlare din România, a teoriei genului, o teorie pe care numeroși psihiatri o consideră deosebit de nocivă pentru dezvoltarea psihică și fizică a copiilor noștri. Potrivit acestei teorii, genul este un construct social, și nu un dat biologic, fiecare individ având posibilitatea să opteze dacă vrea să fie femeie, bărbat sau altceva, fiind identificate, până în prezent, nu mai puțin de 114 genuri. Prin ratificarea, în 2016, de către statul român a Convenției de la Istanbul, precum și prin „Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice”, aprobată prin HG 365/24.05.2018, noțiunile de gen au undă verde să pătrundă astăzi şi în programele școlare, cadrele didactice și elevii urmând a fi instruiți pentru acceptarea acestora. În școlile din Canada, îmbrățișarea ideologiei genului a condus la introducerea unui program de educație sexuală, numit S.O.G.I., adică „Orientare Sexuală și Identitate de Gen”, o materie în cadrul căreia elevii învață să celebreze stilul de viață homosexual, fiind informați că sexul este schimbător. Totodată, după cum informa în luna octombrie cotidianul „The Telegraph”, părinții din Marea Britanie care refuză să-și lase fiul să poarte fustă la școală pot fi dați pe mâna serviciilor sociale, pe motiv că nu-i respectă acestuia identitatea de gen… Între ONG-urile care au luat atitudine faţă de impunerea ideologiei de gen în şcolile din România se numără şi Asociaţia pentru Libertatea Românilor (ApLR), organizaţie care a adresat recent Avocatului Poporului o petiţie prin care solicită retragerea ratificării Convenţiei de la Istanbul. Despre această iniţiativă am stat de vorbă cu prof. Nicolae Livadă, preşedintele ApLR, asociaţie care își propune să informeze și să conștientizeze cetățenii în legătură cu posibilitățile legale de exercitare a drepturilor lor, în context democratic. Rep.: Spuneţi-ne, pentru început, ce v-ați propus prin această petiție? Prof. Nicolae Livadă: Scopul petiției este retragerea ratificării Convenției de la Istanbul, care poate fi obținută prin promovarea unei excepții de neconstituționalitate în care să fie invocat faptul că noțiunea de „gen”, care nu corespunde sexului biologic, este incompatibilă cu toate prevederile din Constituție și din sistemul nostru intern în care sunt menționaţi termenii „bărbat” și „femeie”, cu sensul de persoană de sex masculin și de sex feminin determinate biologic. Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată de instituția Avocatul Poporului, în mod direct, dacă va fi convinsă să o facă, sau de ONG-uri sau persoanele fizice, în cadrul unui proces. Primul pas a fost făcut prin expedierea petiției de către asociația noastră, pe adresa Avocatului Poporului. Șansele demersului pot să sporească substanțial în cazul în care cât mai multe persoane fizice sau ONG-uri, în mod individual, vor trimite această petiție. Cei interesați pot găsi detalii și formulare pe pagina noastră de internet: asociatialibertatearomanilor. ro Rep.: Care sunt principalele obiecții ale ApLR? N. L.: Scopul declarat în titlul convenției inițiată de Consiliul Europei este prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice împotriva femeilor. Consiliul Europei a mizat pe faptul că protecția specială a femeii prin combaterea ideii de inferioritate a acesteia față de bărbat se va bucura de succes și a profitat de acest lucru pentru a strecura în convenție și aspecte controversate, care să treacă mai mult sau mai puțin neobservate printre rânduri. Aceste aspecte controversate se referă la promovarea ideologiei de gen, care susține că o persoană are dreptul să aleagă la un anumit moment al vieții sale dacă este bărbat sau femeie sau un alt gen (se vorbește despre peste o sută de genuri), indiferent de sexul atribuit la naștere și că această persoană, care ar putea fi diagnosticată ca având tulburarea psihică numită disforie de gen, se încadrează de fapt în variante ale normalului. Conform acestei ideologii a identității de gen, factorii biologici nu sunt considerați ca fiind unicii factori necesari și suficienți pentru a determina sexul sau genul unei persoane, noțiunea de sex fiind corelată doar cu factorii biologici, pe când noțiunea de gen este corelată cu factorii biologici în interacțiune cu factorii sociali și psihologici, reprezentând suma interacțiunii lor și ceea ce alege să simtă și să creadă despre ea o anumită persoană la un anumit moment al vieţii sale. Mai mult, se încearcă implementarea acestei ideologii copiilor care ar trebuie educați în sistemul de stat sau privat de învățământ de la cea mai fragedă vârstă că a fi băiat sau fată, a te comporta ca un băiat sau ca o fată sau a te îmbrăca ca un băiat sau ca o fată depinde de alegerea lor, nimeni, nici măcar familia, neavând dreptul de a le prezenta un alt model de comportament considerat normal până în prezent. Totodată, modelele de comportament atribuite în mod tradițional fetelor și băieților sunt considerate depășite și indezirabile conform acestei ideologii. Rep.: Mai cunoașteți state în care astfel de inițiative au avut succes? N. L.: Trebuie menționat faptul că în România situația este deosebită din cauză că nu a existat niciun fel de informare a cetățenilor și niciun fel de dezbatere publică înaintea adoptării respectivelor măsuri legislative. Pe plan extern, însă, au avut loc dezbateri profunde, aprinse, culminând cu proteste în stradă. În final, atât acțiunile societății civile, cât și implicarea responsabilă a unor partide politice au determinat state ca Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie, Canada, SUA, Rusia și Japonia să nu ratifice și să nu semneze Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011. Rep.: Care este pericolul recunoașterii prin lege a ideologiei genului? N. L.: Ideologia genului este un produs al marxismului cultural, iar obiectivul principal al marxismului cultural este distrugerea valorilor tradiționale (vedeți Mihai Petean -„Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul”). Textul Convenției de la Istanbul vorbește despre „eradicarea prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate […] pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați”. Prin adăugarea conceptului de „roluri stereotipe pentru femei și bărbați”, se instituie obligația de a combate tradiții și practici care nu sunt deloc legate de violență, discriminare sau alte acțiuni ilicite și care nu sunt detaliate în niciun mod. Din punct de vedere medical, Colegiul American al Medicilor Pediatri îi îndeamnă pe specialiștii în educație și pe cei care fac legile să respingă orice politici care condiționează copiii să accepte ca normală o viață în care vor juca rolul sexului opus cu ajutorul intervențiilor chimice și chirurgicale. Realitatea este determinată de fapte, nu de ideologie. Colegiul American al Medicilor Pediatri afirmă tranșant că „ideologia genului dăunează copiilor” („gender ideology harms children”), având în vedere că: sexualitatea umană este o trăsătură biologică obiectivă care se exprimă genetic numai în două moduri: „XY” sau „XX”; nimeni nu se naște cu o identitate de gen. Toți ne naștem cu un sex biologic. Genul este un concept sociologic și psihologic, nu unul obiectiv biologic; convingerea unei persoane că este ceea ce de fapt nu este reprezintă cel mult un semn de gândire confuză; pubertatea nu este o boală, iar blocarea ei cu hormoni poate fi periculoasă; hormonii (testosteron, respectiv estrogen) sunt asociați cu riscuri mari de sănătate, printre care și hipertensiunea arterială, cheagurile de sânge, atacurile cerebrale și cancerul; a-i face pe copii să creadă că este normal și sănătos să-și asume întreaga viață un rol de sex opus cu ajutorul operațiilor și tratamentului chimic reprezintă abuzarea copilului. Astfel, comunitatea medicală afirmă, în prezent, în mare măsură și chiar promovează ca fiind ceva normal ceea ce medicii tratau odată ca fiind o boală mintală. Astăzi se ignoră faptul că, în viața normală și în psihiatrie, orice persoană care „insistă în mod constant și persistent” asupra oricărui lucru ce contravine realității fizice este considerat fie confuz, fie cuprins de delir, după cum afirmă cunoscutul medic pediatru american Michelle Cretella. Rep: Ce atitudine ar trebui să aibă părinții români față de aceste teorii? N. L.: Părinții trebuie să-și cunoască drepturile și să apere sănătatea mintală și fizică a copiilor lor. Conform art.29 alineatul 6 din Constituția României, părinții au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri educația copiilor minori a căror răspundere le revine. Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în Art.2, Protocolul adiţional, prevede că „statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filozofice”. Chiar și Declarația Universală a Drepturilor Omului conferă părinților dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori. Copiii nu sunt produsul sau proprietatea statului, ci sunt creații ale lui Dumnezeu și ale părinților lor, aparținândule acestora, nu statului. Părinţii își iubesc mai mult copiii decât îi poate iubi statul. Părinții au dreptul și datoria de a lupta pentru fericirea copiilor lor!
Irina NASTASIU