La nivelul judeţului Neamţ, numărul bolnavilor rămaşi în evidenţe cu ciroză şi alte hepatite cronice a ajuns la 9.968 de cazuri, conform statisticii întocmite la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Pratic, mai mult de 15% din pacienţii cu hepatită C ajung să se lupte cu necruţătoarea boală numită ciroză. Jumătate dintre cazuri au legătură cu consumul excesiv de alcoo, dar sunt şi ciroze declanşate pe fondul unor hepatite medicamentoase, toxice ori pe fondul unor boli ereditare. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, testelor de laborator, antecedentelor patologice ale bolnavului şi a examenului fizic. De exemplu, la examenul fizic, ficatul poate fi mărit, iar în continuare analizele de laborator vor arăta dacă funcţiile hepatice sunt afectate. Pentru un diagnostic corect pot fi făcute tomografie computerizată, ecografie abdominală, rezonanţă magnetică nuclear sau scintigrafia hepaticăo explorare care foloseşte radioizotopi – substanţe cu afinitate crescută pentru ficat. Se mai poate folosi laparoscopul, un instrument care se introduce în abdomen, de unde transmite imagini video. Evident, medicii subliniază că biopsia hepatică va confirma diagnosticul. Practic, o cantitate infimă de ţesut hepatic va fi examinată microscopic. Afectarea hepatică din cadrul cirozei nu este reversibilă, dar tratamentul poate încetini sau opri progresia bolii şi ameliorarea complicaţiilor. Tratamentul depinde de cauza cirozei şi de tipul de complicaţie. Se folosesc medicamente, cum ar fi interferonul în cazul hepatitelor virale sau corticoizii în hepatitele autoimune. Din această lună, medicii vor avea acces la noi tratamente fără interferon, pentru scheme de tratament cât mai benefice şi lipsite de reacţii adverse.
Geanina NICORESCU