După cum mărturisesc editorii, cartea abordează martiriul Brâncovenilor dintr-o perspectivă aparte, căutând să înțeleagă sensul adânc, nevăzut, al acestei istorii. Sfinții Martiri Brâncoveni sunt mai mult decât personalități excepționale ale timpului și mucenici ai Ortodoxiei. Sunt reprezentanții unei lumi – anume, ai vechii lumi românești. Cititorul contemporan poate să înțeleagă reperele esențiale ale acestei lumi brâncovenești, desprinse din liniile generale ale domniei lui Brâncoveanu și din viața „celei mai frumoase familii românești”, să urmărească martiriul lui Vodă și a celor dimpreună cu el, precum și consecințele istorice și duhovnicești pentru Țara Românească.
«Am găsit că este mai potrivit să îi privim pe sfinţi drept un fel de „pârgă”, de „roade” ale comunităţii, ale neamului, iar nu atât ca pe nişte „vârfuri” sau „elite” istorice care, tocmai prin excepţionalismul lor, sunt percepute ca fiind separate de restul „vulgului”. Sfântul Ioan Gură de Aur accentua mereu, atunci când prezenta vieţi de sfinţi, că şi ei au fost oameni asemenea nouă, că împărtăşim aceeaşi fire şi, prin urmare, că şi noi putem să le urmăm efectiv exemplul, nevoinţa, calea către sfinţire. Contaminaţi de mentalitatea modernă, ne-am obişnuit prea mult să ne raportam la personalităţile reprezentative ale neamului nostru ca la nişte excepţii sau ca la nişte apariţii providenţiale, inaccesibile, care, acolo, sus, undeva departe, într-un cer intangibil, au făcut o lucrare pe care doar alte vârfuri o mai pot repeta. În schimb, dacă îi privim ca oameni „de-ai noştri”, provenind dintre noi, sfinţindu-se şi pilduind pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinţi devine caldă, intimă, personală. De elite greu te poţi apropia, însă de „roadele” unui neam se pot împărtăşi toţi cei care doresc, ne putem împărtăşi, iată şi noi, săracii rezemaţi de garduri, şchiopii, orbii şi bolnavii duhovniceşte. Aşa am încercat să-i înfăţişăm şi pe Sfinţii Brâncoveni în cartea de faţă, ca un praznic la care suntem „mulţi chemaţi”», argumentează editorii.
Tipărită în condiţii grafice deosebite, conţinând miniaturi brâncoveneşti, icoane şi portrete contemporane, cartea este împărţită în şapte capitole, fiecare capitol fiind precedat de un citat din vechile cronici care sintetizează miezul subiectului dezvoltat în interior: 1. Introducere: răscrucea Brâncovenilor; 2. Repere ale lumii brâncoveneşti: firea, rânduiala, timpul, spaţiul, relaţiile personale; 3. Cea mai frumoasă familie românească; 4. Primejdiile şi împlinirile domniei: provocări externe, dificultăţi interne. Apostolatul brâncovenesc; 5. Sfârşitul vechii lumi româneşti; 6. Martiriul; 7. Judecata.
„Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie practic perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, ce aveau uneori să se dovedească teribile şi care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în varii forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată din start, prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el.” (Alexandru Racu, în Sfinţii Martiri Brâncoveni. Icoana vechii lumi româneşti)
Cartea poate fi procurată din reţeaua de distribuţie Supergraph (Librăria Sophia, pangarele mănăstirilor s.a.) şi online, de la Librăriile Sophia şi Libris.
Irina NASTASIU