Bucuria de a răsfoi cărţi şi reviste vechi, surpriza de a descoperi obiecte de colecţie, alături de răsfăţul oferit de audiţiile muzicale, justifică opţiunea de a intra, din când în când, în anticariatul situat în incinta Casei de Cultură din Piatra-Neamţ. Aici, printre rafturile pline de aventură, dramă, romanţe, sonete, pasteluri sau basme ne putem cu toţii regăsi, atât cei sensibili, cât şi cei practici sau pragmatici.
Deşi activitatea principală a anticariatului este vânzarea de cărţi, colecţionarii pot afla aici şi vechi cărţi poştale, timbre, monede sau bancnote.
Inaugurat în anul 2000, anticariatul din Piatra-Neamţ este coordonat de profesorul de matematică Dan Constantin, cel care a reuşit să creeze, într-un timp relativ scurt, un loc unde pasiunea pentru lectură se îmbină în mod fericit cu profitul, un loc unde literatura, istoria şi arta sunt la ele acasă.
„În primii ani, am făcut în paralel cele două meserii, cea de profesor şi cea de anticar. Apoi am întrerupt activitatea didactică, însă voi reveni la catedră, atunci când va fi momentul”, spune Dan Constantinescu.
Provenind dintr-o familie de profesori, Dan Constantinescu şi-a început afacerea scoţând la vânzare volumele din biblioteca personală.
„Am început afacerea împreună cu soţia mea. La început am vândut cărţi şi în Bazar, apoi chiriile au scăzut şi am reuşit să ne mutăm într-un sediu. Aici, la Casa de Cultură, avem un sediu foarte bun, luminos şi primitor, iar cei care ne trec pragul nu o fac doar pentru cărţi, ci şi pentru plăcerea de a face conversaţie. Majoritatea clienţilor noştri sunt elevi de liceu. Ei asigură şi rulajul cărţilor, pentru că au nevoie de manuale sau culegeri pe care ulterior ni le vând înapoi. De aceea, avem grijă ca preţul acestor cărţi să fie accesibil”, adaugă anticarul.
Peste 8000 de volume îşi aşteaptă cititorii
Pe rafturile anticariatului se află peste 8000 de volume, pe diverse domenii de interes, uniforme, în general, ca preţ. Cele mai căutate sunt tratatele de vânătoare, apicultură, arhitectură şi filozofie. „O carte bună de vânătoare, spre exemplu, poate ajunge la 150 de euro, în timp ce o carte de arhitectură poate costa şi 200 de lei. Desigur, contează mult şi notorietatea autorului, multe persoane dorind să cumpere, spre exemplu, „Tratatul de apicultură” scris de Constantin Hristea, care a fost apicultorul Casei Regale a României”, spune anticarul.
De asemenea, în topul preferinţelor cititorilor nemţeni se află şi culegerile de folclor şi monografiile. „Oamenii vor să-şi cunoască trecutul, să-şi revadă locurile natale, să-şi reîntâlnească prietenii, colegii, diriginţii, să se reîntoarcă la tradiţii”, mai spune Dan Constantinescu.
La capitolul beletristică, autorii cei mai căutaţi sunt Dostoievski, Eliade, Noica şi Cioran. La această categorie, preţul este acceptabil, reprezentând cam o treime din cel solicitat de librării.
Periodicele vechi nu prezintă mare interes pentru cititorii nemţeni, deşi preţul unui ziar din perioada interbelică nu depăşeşte 1 leu. „Cele mai scumpe sunt benzile desenate româneşti, câteva pagini costând 50 de lei, faţă de benzile desenate cu Pif şi Hercule, spre exemplu, care costă 2 lei”, explică Dan Constantinescu.
Solicitate mai sunt şi albumele de artă, însă şi în acest caz preţurile variază, preţul unui album cu picturi ale artiştilor mari ai Renaşterii fiind de 3 – 4 ori mai mic decât cel al unui album cu picturi aparţinând artiştilor români.
De asemenea, sunt căutate şi discuri de vinil, în colecţia anticariatului aflându-se peste 2000 de viniluri. Cele mai îndrăgite înregistrări sunt cele cu muzică jazz sau folk, preţul unui asemenea disc ridicându-se la 10 euro. La polul opus se află discurile cu muzică de Mozart sau Beethoven care sunt mult mai ieftine, datorită tirajului mare în care au fost înregistrate, un disc din această categorie costând în jur de 2 – 3 lei. Desigur, când vine vorba de perioada interbelică, romanticii întreabă de Jean Moscopol, Cristian Vasile şi Titi Botez, colecţionarii fiind gata să ofere o sume generoase şi pentru aceste piese de colecţie.
Irina NASTASIU