Bistriţa transformată în râu de pet-uri
Ploile torenţiale căzute în ultima vreme au „spălat” nu doar malurile şi versanţii, ci şi şanţurile şi curţile nemţenilor, apa adunând fiecare mizerie lăsată nelalocul ei şi nestrânsă la vremea ei. Bistriţa învolburată şi mâloasă duce cu ea, de câteva săptămâni, tot ce întâlneşte în cale, indiferent de „locul de baştină” – Neamţ sau Suceava. Îndeosebi pet-urile au depăşit orice limită imaginabilă sau vizibilă de până acum, blocând aproape în ultimele zile barajele de la Bicaz, de la Bâtca Doamnei şi de la Reconstrucţia, din Piatra Neamţ. Asta, după ce la finele lunii mai abia s-a încheiat curăţenia de primăvară, prin care primăriile, inclusiv cele riverane Bistriţei, au luat măsuri de curăţare a albiilor ce le tranzitează localităţile. Şi după ce instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, cum este Garda de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor, au făcut controale.
Istoria tonelor de gunoaie de pe Bistriţă s-a format odată cu brusca înflorire a civilizaţiei plasticului ce a învins orice urmă de bun simţ mai rămăsese pe obrazul nemţenilor din educaţia a celor 7 ani de-acasă.
„Ar trebui ca aceste pet-uri să poată fi valorificate, astfel ca cineva să le colecteze şi să primească bani, aşa cum s-a făcut cu fierul vechi”, spune inginerul Ion Păvăleanu, directorul SGA Neamţ. „A plouat foarte mult începând cu 1 iunie şi până acum, în cantităţi extrem de mari într-un timp foarte scurt. S-au înregistrat ploi torenţiale cu o medie de 150 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă o dată şi jumătate media multianuală a lunii iunie. La Leghin, de pildă, au căzut 374 l/mp, cel mai mult, astfel că s-a adunat apă şi de pe versanţi, din şanţuri, şi tot ce putea pluti a fost cules de apă. Noi avem împreună cu Garda de Mediu şi primăriile un program de curăţenie care abia s-a încheiat înainte de aceste ploi şi nu putem spune că nu s-a făcut curăţenie pe Bistriţa şi pe Moldova şi pe afluenţii lor. Am verificat inclusiv dacă există organizat la nivelul primăriilor serviciul de colectare a deşeurilor, dar indiferent de ritmicitatea cu care firmele de salubritate vin să adune gunoiul, omul nostru tot mai aruncă resturile şi deşeurile în spatele casei sau la pârâu. Problema e şi din amonte, tocmai de aceea i-am rugat pe colegii noştri din Suceava să intensifice şi ei controalele în zonele de pe Valea Bistriţei. Aici, la noi, firma de salubritate cu care Hidroelectrica are contract a strâns de pe lacul Izvoru Muntelui tone de pet-uri care au fost preluate şi compactate şi duse la valorificare la Buzău. Deci, se fac eforturi pentru ţinerea sub control a situaţiei, vom monitoriza în continuare zona şi vom face controale dese”.
Chiar dacă logistica şi personalul nu fac faţă fenomenului, întrucât nesimţirea şi indolenţa au atins şi ele cote istorice, există totuşi suficiente instrumente în mâinile instituţiilor pentru a le limita. Iar dacă imaginea unui râu transformat în covor de gunoaie toxice nu are darul de a ne mobiliza pentru a fi mai grijulii cu viitorul copiilor noştri şi singura palmă care mai contează este valoarea unei amenzi date, atunci înseamnă că trebuie musai să ne reformăm.
Cristina IORDACHE