Biserica ar trebui să aibă o importanță deosebită pentru creștinismul din această parte de lume, pentru că de aceasta și de comunitatea monahală existentă aici pe la 1499 se leagă o apariție a Maicii Domnului. Însă după cum este tratat acest fapt de către clerici, chiar și de către Ioanichie Bălan, care nu o menționează în „Patericul românesc“, dar mai ales de către laici, ar părea că apariția Fecioarei Maria este doar o legendă. Totuși, istoricul oficial al mănăstirii îl prezintă ca pe un fapt cert.
Textul hotărârii Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Neamț
Analizând Procesele-verbale nr. 28 și 40 din 29.03.2017, respectiv 12.04.2017, întocmite de comisia mixtă numită prin Ordinul Prefectului nr. 87/22.03.2017 în vederea constatării, evaluării și propunerii de măsuri pentru punerea în siguranță a Bisericii „Buna Vestire“ a Mănăstirii Bisericani, monument istoric din grupa valorică „A“, comuna Alexandru cel Bun (amplasată în vecinătatea Spitalului de pneumoftiziologie Bisericani), Județul Neamț, care confirmă starea de degradare avansată a obiectivului;
Ținând cont de Expertiza tehnică întocmită de firma BIA Dan Ionescu, la solicitarea beneficiarului – Mănăstirea „Bisericani“, comuna Alexandru cel Bun care confirmă starea de degradare avansată cu tendință de evoluție a obiectivului și de Studiul geotehnic – stabilitate versant nord-vestic amplasament Biserica „Buna Vestire“, care evidențiază probleme de stabilitate a versantului din nordul și nord-vestul obiectivului;
Având în vedere faptul că, prin Hotărârea nr. 2 din 20.05.2010 a Comitetului pentru Situații de Urgență al Județului Neamț, a fost avizat inventarul construcțiilor vulnerabile și care prezintă pericol public din cadrul Mânăstirii Bisericani, pentru care primarul comunei Alexandru cel Bun a solicitat cofinanțare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în vederea consolidării;
În temeiul prevederilor art. 22, lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare.
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Comuna Alexandru cel Bun și Direcția Silvică Neamț a ROMSILVA vor asigura realizarea, în regim de urgență, a unui studiu geotehnic amănunțit în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru consolidarea versantului de pe laturile de nord și nord-vest ale bisericii.
Art. 2. Stăreția Mănăstirii Bisericani va lua, în regim de urgență, măsura interzicerii accesului cetățenilor în incinta Bisericii „Buna Vestire“ și pe latura de nord a zidului de incintă, precum și pe cea a semnalizării cu un panou de avertizare asupra pericolului de prăbușire a elementelor de zidărie de piatră.
Art.3. Stăreția Mănăstirii „Bisericani“ și conducerea Spitalului de pneumoftiziologie Bisericani vor lua de îndată măsuri de monitorizare a instalațiilor purtătoare de apă și vor asigura intervenția operativă pentru remedierea eventualelor avarii.
Art. 4. Stăreția Mănăstirii „Bisericani“ va dispune, în regim de urgență, măsuri pentru urmărirea specială a comportării curente a Bisericii „Buna Vestire“, pe baza unui program, conform prevederilor cap. 3 din Normativul privind comportarea în timp a construcțiilor, indicativ P 130/1999.
Art. 5. Stăreția Mănăstirii „Bisericani“ va emite actele de autoritate necesare pentru a desemna persoane responsabile de urmărirea specială a obiectivului.
Art. 6. Comuna Alexandru cel Bun și Direcția Silvică Neamț a ROMSILVA vor lua în regim de urgență măsurile ce se impun pentru consolidarea versantului și pentru executarea lucrărilor de corectare a torentului și evacuare a apelor meteorice, conform responsabilităților legale.
Art. 7. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava“ al județului Neamț va transmite prezenta hotărâre instituțiilor și persoanelor interesate.
Istoricul oficial al mănăstirii Bisericani
Mănăstirea Bisericani este ctitoria voievodului Bogdan al III-lea Vodă, la anul 1508-1512, fondată pe temelia unei biserici din lemn, cu hramul „Buna Vestire“, din a doua jumătate a secolului al XV-lea, care a fost construită de sihastrul Iosif și ucenicii lui, veniți din pustiul Iordanului.
Această biserică a fost incendiată și jefuită în anul 1498 de către tătari. După arderea bisericii, Cuviosul Iosif și ucenicii săi s-au hotărât să plece la Sf. Munte Athos (în Grădina Maicii Domnului), dar plecarea spre Athos a fost oprită de un eveniment miraculos prin arătarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, într-un stejar, vorbindu-le:
– Unde plecați, părinților?
– Cuviosul Iosif răspunde: La Sf. Munte, în Grădina Maicii Domnului.
– Nu plecați, și aceasta este Grădina Mea, le-a răspuns Maica Domnului.
Acest eveniment a fost pictat la iconostasul Maicii Domnului din biserica voievodală în anul 1517. Minunea a fost auzită și de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, care (după mărturia istoricului Nicolae Iorga) avea să pună piatra de temelie a noii biserici cu același hram, iar zidirea ei a avut loc în timpul domnitorului Bogdan al III-lea (1504-1517).
– În anul 1627 Miron Barnovschi și mama sa Elisabeta construiesc primele 3 turnuri ce marcau tot atâtea colțuri ale incintei și logofătul Dumitrașcu zidește turnul cel mare din colțul sud-vestic, iar în următorii ani se construiesc și zidurile de incintă;
– În anul 1637, în timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit un corp de chilii, trapeza (sala de mese), clisiarnița (camera pentru veșminte și obiecte de cult).
La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Bisericani continuă să rămână unul dintre cele mai importante așezăminte monahale din această pate a țării. Pe harta întocmită de Dimitrie Cantemir, printre puținele obiective consemnate pe valea Bistriței figurează totuși Mănăstirea Bisericani. Dar biserica lui Bogdan al III-lea, cu adaosurile ei din 1637, începe să se ruineze și în 1786 este refăcută din temelii, după cum aflăm din pisania de la intrare:
„Această sfântă biserică ce se prăznuiește Buna Vestire, fiind zidită de Ștefan Vodă fiul lui Bogdan Vodă, din leat 7020 (1512) și fiind învechită și pornită spre răsipire s-au prefăcut din temelie de iznoavă cu ajutorul și mila lui Dumnezeu, în zilele luminatului Domnului nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voievod, prin silința și osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani, leat 1786, iunie 29“.
În legătură cu cele cuprinse în pisanie se impun două observații. În primul rând, data primei zidiri (1512) este eronată, deoarece Ștefăniță Vodă a urcat pe tronul Moldovei abia în 1517 și nu este exclus ca cel ce a realizat această inscripție să fi copiat greșit data respectivă de pe cea originală. Pe de altă parte, s-a constatat că refacerea din 1786 nu a fost chiar totală, deoarece s-a mai păstrat pronaosul din 1637 cu camera clopotelor de deasupra sa.
Biserica nu are pictură decât pe bolta turlei și pandantivii bolților, iar catapeteasma din 1786 este de o rară frumusețe. Între secolele XVI-XIX, Mănăstirea Bisericani se enumeră printre marile mănăstiri din Moldova, deoarece numărul monahilor ajunge la peste 800, având rânduială de slujbă achimitică, cu călugări erudiți, unde s-au tradus din limba greacă și slavonă mai multe cărți de cult și învățătură duhovnicească, existând o școală de grămătici. La începutul sec. al XIX-lea s-au ridicat toate chiliile din jurul bisericii din piatră și cărămidă, precum și stăreția și paraclisul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ din partea de S-E.
După reforma agrară din 1864 a lui A.I. Cuza, Mănăstirea Bisericani intră într-un declin, micșorându-se numărul viețuitorilor, regele Carol I o transformă abuziv în penitenciar, iar în anul 1911 a luat ființă un azil pentru oameni bolnavi de tuberculoză, care ulterior a devenit Sanatoriul TBC, care se află și în prezent în fostul ansamblu al Mănăstirii Bisericani.
Cu binecuvântarea IPS Daniel, în 1998 s-a construit pe locul unde s-a arătat Maica Domnului Cuviosului Iosif un paraclis cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“, care include și trunchiul stejarului, și s-a sfințit în 1999, octombrie 3, la împlinirea a 500 de ani de la evenimentul miraculos.
Mihael BALINT