Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, la 19 aprilie 1847, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, aceasta fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, iar după absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași. După absolvire, în 1869, este numit profesor pe partea umanistă la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ, respectiv actualul Colegiu „Petru Rareş”, și, la foarte scurt timp – director.
În 1871, Hogaş se căsătoreşte cu Elena, fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, căreia scriitorul i se va adresa cu apelativul „Elencu”.
În 1878, un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul îl determină să se mute pentru doi ani la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. Revine în 1881 ca director și profesor la Piatra-Neamț, devenind un apropiat al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, implicând și conotații de viață personală, îl determină să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București.
La 31 ianuarie 1882 i s-a născut cel de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia. Deși a mai existat și cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, și-a însoțit tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman).
În 1891, Hogaş se stabileşte la Roman, unde se află şi Sidonia. În Roman, Calistrat Hogaș locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași, la „Liceul Internat”.
În 1900 este numit subdirector al „Liceului Internat”, iar în 1905 director. În perioada 1907-1912, Hogaş publică în „Viaţa românească” ciclul „În munţii Neamţului – alte note de călătorie”.
Nu îşi vede opera publicată în timpul vieţii
În 1912 apare volumul „Pe drumuri de munte”. Din cauza numeroaselor greşeli de tipar, tot tirajul este dat la topit.
„Aşa cum spunea un contemporan de-al său, Hogaş talent a avut, noroc n-a avut… Opera sa a fost editată postum, deşi au existat două încercări pe când Hogaş era în viaţă, prima în 1912, când, din cauza greşelilor de corectură, cartea n-a mai apărut pe piaţă, iar a doua, în 1914, când cartea era gata de trimis în librării, dar a luat foc tipografia… Se salvează doar câteva exemplare, din care unul se află în biblioteca Muzeului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ.. Abia în 1921, la insistenţele lui Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, îi apar cele două volume, al doilea fiind prefaţa de Mihail Sadoveanu”, ne spune scriitorul David Alexandru, muzeograf la Casa Memorială „Calistrat Hogaş”.
Profesorul Calistrat Hogaş iese la pensie, dar continuă să predea până la 40 de ore pe săptămână.
În 1914 apare cea de-a doua ediţie a volumului „Pe drumuri de munte”, care este însă mistuită de incendiu.
La 28 august 1917, Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra-Neamț.
Abia în 1921 apare prima ediţie pentru public a cărţii „Pe drumuri de munte”, în două volume, cel de-al doilea, „În Munţii Neamţului” fiind prefaţat de Mihail Sadoveanu.
În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.
45 de ani de la inaugurarea Casei Memoriale „Calistrat Hogaş”
Construită în 1885, casa-muzeu este o parte dintr-o gospodărie care mai cuprindea alte două locuinţe şi o anexă, acestea din urmă constituind zestrea soţiei lui Calistrat Hogaş, completată cu o livadă foarte bine îngrijită. Având un stil arhitectural deosebit, casa, care a fost construită în anul 1885, este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură din Patrimoniul Cultural Naţional. Clădirea muzeului a suferit două perioade de restaurări şi consolidări, între anii 1967 – 1969 şi 1992-1994 dar, de fiecare dată, s-a păstrat structura iniţială.
Expoziţia permanentă cuprinde documente de familie, manuscrise, mobila originală şi obiecte personale ale scriitorului. După moartea lui Hogaş, în aceasta casă au locuit soţia şi fiicele sale, iar în anul 1939 s-a organizat aici primul muzeu particular într-o singură încăpere. Abia în anul 1969 se deschide instituţia muzeală memorială de stat, în tot spaţiul locuibil, folosindu-se obiectele achiziţionate de la familie, anul acesta împlinindu-se, la 28 aprilie, 45 de ani de la inaugurarea Muzeului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ.
Irina NASTASIU