620 de ani de la atestarea documentară a Cetăţii Neamţ

 

Ieri, la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ, a avut loc o manifestare ocazionată de împlinirea a 620 de ani de la prima atestare documentară a Cetăţii Neamţ. La activitate au participat elevi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu Neamţ, însoţiţi de profesori de istorie. Cu acest prilej, gazdele evenimentului au prezentat publicului un scurt  istoric al fortificaţiei muşatine, de la începuturile sale şi până în prezent.

Cetatea Neamţ apare menţionată într-un document în limba latină, emis de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg la 2 februarie 1395. Un segment al expunerii a fost dedicat bătăliei de la Hindău (Ghindăoani), din februarie 1395, când oastea voievodului Ştefan I a învins armata regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, silindu-l pe acesta să treacă munţii în Transilvania. Victoria obţinută de Ştefan I asupra ungurilor este consemnată inclusiv pe piatra sa mormântală, aflată în Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi. „Pentru că se împlinesc 620 de la prima atestară documentară a Cetăţii Neamţ, ne-am gândit să evocăm acest moment printr-o activitate în care să implicăm mai ales elevi, pentru a le evidenţia aspecte cunoscute sau mai puţin cunoscute despre acest monument istoric reprezentativ pentru evul mediu din Moldova. Ne bucură faptul că, deşi este vacanţă, unii elevi au dorit să participe la acest eveniment, meritul fiind şi al cadrelor didactice de specialitate care i-au însoţit”, este de părere dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.

Exponatul lunii februarie: cahlă de sobă din secolul al XV-lea

În cadrul manifestării de ieri, a fost prezentat publicului târg-nemţean şi exponatul lunii februarie, a cărui temă se leagă tot de Cetatea Neamţ. Este vorba despre o piesă interesantă, o cahlă de sobă din secolul al XV-lea, care are reprezentată pe ea stema Moldovei. „Astfel de piese au fost descoperite şi la Cetatea Sucevei, dar şi în majoritatea curţilor domneşti din Moldova, fiind în acelaşi timp şi  destul de rare în ansamblul ceramicii decorative medievale”, spune dr. Vasile Diaconu.

Derivând din germanul „Kacheln”, termenul cahlă, (popular „căhală”) semnifică o placă paralelipipedică de lut ars, smălţuită sau nesmălţuită, cu care se zidesc pereţii cuptorului sobei, pentru păstrarea căldurii.

Plăcile ceramice, având aspect decorativ prin culoare şi motive artistice imprimate, au apărut, cu milenii în urmă, în Mesopotamia, de unde, mai târziu s-au difuzat în Bizanţ, folosindu-se la decorarea pereţilor interiori şi exteriori ai palatelor, ai moscheilor şi bisericilor.

Implementarea conceptului „exponatul lunii” reprezintă o modalitate inedită prin care Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ îşi valorifică piesele muzeale.

Selectarea unui obiect deosebit şi prezentarea lui individuală au drept scop îmbunătăţirea percepţiei asupra artefactelor cu valoare istorică, precum şi promovarea acestora.

Irina NASTASIU