Din pisania aflată la intrarea în biserică aflăm că „Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi şi a săvârşi acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan Voievod; care a început a zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiemvrie 11 zile“.
Aşadar, biserica voievodală a fost construită între anii 1497 – 1498, într-un timp record pentru vremurile actuale, adică într-un interval de un an şi câteva luni. A urmat construirea turnului clopotniţă, în anul 1499, ctitorie care se alătură celorlalte biserici şi mănăstiri ale Sfântului Voievod Ştefan.A funcţionat şi ca turn de strajă, având vedere către întreaga luncă a Bistriţei, în special către drumurile ce duceau la Cetatea Neamţului, la târgul Romanului şi spre zona Bacăului.
Sfântul Ştefan cel Mare a zidit şi alte turnuri-clopotniţă, însă cel din Piatra-Neamţ le întrece parcă pe toate, în eleganţă şi în arhitectură. Astăzi, turnul are o înălţime de 20 de metri, însă iniţial edificiul măsura 19 metri înălţime, în secolul al XIX-lea fiindu-i adăugat încă un etaj mic.
Complexul arhitectural format din Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”, Turnul-clopotniţă şi Curtea Domnească este situat pe un mic platou în jurul căruia s-a dezvoltat actualul oraş, prima atestare documentară a Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ apărând într-un document emis în anul 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate “care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra“.
Din vechea Curte Domnească se mai păstrează fragmente din latura sudică a zidului de incintă şi colţul de nord-vest al pivniţelor palatului care cuprind o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii, aceste încăperi găzduind astăzi Muzeul Curtea Domnească.
Curtea Domnească de la Piatra-Neamţ şi-a îndeplinit funcţiile specifice până în secolul al XVII-lea, după care rolul ei a scăzut. Începând cu secolul al XVIII-lea, Curtea Domnească a fost supusă unui amplu proces de degradare care a continuat până la începutul secolului al XIX-lea.
Irina NASTASIU