- „Am obţinut, la şedinţa de rectificare bugetară, 20.000 de lei pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Sperăm să obţinem, în perioada următoare, şi fonduri europene pentru demararea lucrărilor de reabilitare”, a spus Sorin Ouatu, primarul comunei Ştefan cel Mare
- Restaurarea monumentului este estimată la 500.000 de euro
Irina NASTASIU
Hanul de la Şerbeşti, cel mai spectaculos monument al judeţului Neamţ datând din secolul al XVII-lea, va fi reabilitat anul acesta, suma estimată pentru restaurarea monumentului ridicându-se la 500.000 de euro.
„Am obţinut, la şedinţa de rectificare bugetară care a avut loc vineri, 20.000 de lei pentru proiectul de reabilitare. Urmează să găsim o firmă care să întocmească studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. De asemenea, sperăm să obţinem, în perioada următoare, fonduri europene pentru demararea lucrărilor de reabilitare. În perioada martie – aprilie, Uniunea Europeană va aloca fonduri pentru reabilitarea monumentelor istorice, suma provenită din aceste fonduri ridicându-se la 500.000 de euro. Sperăm să ne încadrăm în aceşti bani pentru a finaliza lucrarea”, a spus Sorin Ouatu, primarul comunei Ştefan cel Mare.
Situat în localitatea Ştefan cel Mare (numită, în trecut, Şerbeşti), Hanul de la Şerbeşti a fost construit în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653), pe vremea când domnitorul devenise, prin căsătoria cu Doamna Tudosca (fiica marelui boier Costea Bucioc), proprietarul unei jumătăţi din satul Şerbeşti.
Ieri un han ca în poveşti, azi nişte ziduri dărăpănate…
Hanul a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari, aici fiind adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă.
Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne.
Interiorul era format dintr-o curte, aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. De o parte și de alta a curții interioare se aflau cârciuma, bucătăria și locuințele călătorilor de vază. Pe latura estică se mai aflau trei încăperi, iar pe cea vestică alte două camere și intrarea boltită a unui beci.
În timpul primului război mondial, acoperișul hanului a ars, dar a fost refăcut ulterior, funcţionând până la instaurarea regimului comunist. După naționalizare, hanul a fost transformat în magazie a C.A.P.-ului, apoi abandonat și lăsat în paragină.
În prezent, din Hanul de la Șerbești nu au mai rămas decât nişte ruine. Acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit.
Restaurare, dar nu oricum
Cât despre reabilitare, aceasta nu se poate face oricum – deşi se cam poartă „moda” monumentelor istorice „dotate” cu termopane – ci trebuie să respecte anumite criterii, impuse, de altfel, prin lege.
„Desigur, trebuie să respectăm anumite criterii în reabilitarea monumentului, pentru că lucrările nu se pot face la întâmplare. Încercăm să găsim acte şi documente în arhiva primăriei sau la şcolile din zonă, ori fotografii vechi, deţinute de localnici, pentru a ne apropia cât mai mult de structura iniţială a construcţiei. Deja am găsit un consultant şi sperăm să ne apucăm cât mai repede de treabă, în aşa fel încât să fim pregătiţi, atunci când se va deschide sesiunea de depunere de proiecte pentru fonduri europene”, mai spune primarul Ouatu.
Un perete stă să se prăbuşească…
Cât despre intenţiile edilului, acestea nu pot fi decât salutare, în condiţiile în care monumentul să se prăbuşească, putând răni oricând vizitatorii…
„Încercăm să ne ocupăm cât putem de monument. În fiecare săptămână facem curăţenie, iar săptămâna aceasta vom monta şi o pancartă cu denumirea şi istoricul obiectivului. De asemenea, într-o parte a monumentului, unde un perete este în pericol să se prăbuşească, am pus plăcuţe de avertizare şi am îngrădit locul. Nu putem interveni asupra monumentului istoric, fără a avea avize de la Ministerul Culturii. Şi pe noi ne doare faptul că monumentul se află în această stare de degradare, fiind vorba despre o clădire unicat în judeţul Neamţ”, explică primarul.
În anii trecuţi au existat mai multe tentative de restaurare a Hanului de la Şerbeşti. Însuşi primarul Ouatu a cumpărat monumentul, dorind să-l reabiliteze, însă a fost nevoit să-l dea înapoi primăriei, neavând suma necesară executării lucrărilor. „De multe ori, de-a lungul anilor, am avut iniţiativa restaurării Hanului de la Şerbeşti, dar nu am reuşit să facem nimic, din lipsă de fonduri sau din cauza birocraţiei”, spune edilul.
Hanul va deveni muzeu
De data aceasta, însă, primarul Sorin Ouatu pare a fi hotărât să ducă la bun sfârşit acest proiect grandios şi să transforme hanul în muzeu, incluzându-l în circuitul turistic internaţional.
„Avem de gând să facem un parteneriat între Consiliul Local şi meşterul popular Vasile Ciocârlan, care îşi va expune lucrările în clădirea restaurată a hanului. În principiu, hanul va deveni muzeu, fiind inclus în circuitul turistic”, conchide Sorin Ouatu.
Dacă primarul va reuşi sau nu, vom vedea. Ceea ce constatăm, în schimb, cu tristeţe, este că, de la o zi la alta, starea monumentelor istorice din judeţ se degradează, sub privirile indiferente ale celor care ar trebui să vegheze asupra patrimoniului nemţean.
Probabil, însă, că cea mai ieftină metodă de „reabilitare” a unui monument istoric este condamnarea sa la dispariţie. Însă cei responsabili de acest genocid cultural uită că, împreună cu dovezile trecutului nostru, mai dispare şi câte o fărâmă din sufletul românesc.