Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi pe 29 iunie, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcţie de data Sfintelor Paşti. Cei doi Sfinţi Apostoli sunt prăznuiţi în aceeaşi zi, deoarece amândoi au fost ucişi la Roma, din porunca împăratului Nero. Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona şi fratele Sfântului Apostol Andrei – s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolilor dumnezeirea Mântuitorului, dar se şi leapădă de Hristos, atunci când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor care îl aleg ca apostol pe Matia, în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi, în ultima parte a vieţii, la Roma. Moare răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 64, pe data de 29 iunie.
„Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?”
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Pavel locuia în Tars şi lupta împotriva creştinilor, participând la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului, i se arată Hristos, într-o lumină orbitoare, mustrându-l: „Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?”. Se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare, scriind 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67. Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel marchează şi sfârşitul perioadei postului, perioadă închinată de fapt cinstirii tuturor celor 12 Sfinţi Apostoli, şi nu doar Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Astfel, în ziua imediat următoare prăznuirii din 29 iunie a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, adică pe data de 30 iunie, Biserica sărbătoreşte Soborul tuturor Sfinţilor Apostoli ai Mântuitorului.
Hram la Schitul Doamna – Văleni
Duminică este şi hramul Schitului Doamna – Văleni, fondat în secolul al XVI-lea de soţia lui Petru Rareş. Tradiţia ne spune însă că în zonă a existat viaţă monahală cu mult înaintea construirii actualei biserici, în sprijinul acestei ipoteze existând păstrarea în tradiţia locală a numelui de Poiana Maicilor de pe Cernegura. Acest lucru este confirmat şi de însemnările de pe cărţile liturgice vechi care s-au mai păstrat, ca Evanghelia tipărită la Iaşi în 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la Bucureşti în 1774 şi un Triod apărut la Râmnic în 1784. Actuala biserică se presupune că a fost ridicată între 1788 – 1790 de Ieromonahul Mitrofan, datarea aproximativă fiind oferită de inscripţia de pe crucea de piatră păstrată în altarul bisericii: „Aici odihneşte robul ieromonah Mitrofan de care este făcută biserica aceasta, decedat la 6 decembrie 1790.” Naosul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Din pridvor se intră în biserică pe o uşă masivă din lemn, într-un canat. Turnul clopotniţă, aflat în partea vestică a bisericii, este scund, în formă pătrată în exterior, cu trei ferestre mari şi acoperiş în formă de mitră arhierească. Pardoseala este din ciment mozaicat, iar acoperişul în două ape, cu streaşină mare este din tablă zincată. Se pare că Schitul Doamna nu a avut pictură nici în interior, nici în exterior, doar deasupra intrării în pridvor realizându-se recent două medalioane în mozaic cu portretele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Următoarea inscripţie, aflată pe iconostas, oferă precizarea cronologică necesară datării: „Această sfântă catapeteasmă s-au făcut prin sârguinţa Cuvioşeniei Sale Kir Kalestru ieromonah şi duhovnic al acestui schit, la leat 1802.” (manastiriortodoxe.ro)
Irina NASTASIU