*Trei case din Roman mai sunt cu risc major de avariere *14 clădiri pot fi grav afectate în cazul unui dezastru ca cel din 1977
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21,22, în zona Vrancea a avut loc un puternic cutremur de pământ, care a afectat zone extinse ale României, fiind unul dintre cele mai puternice seisme din Europa survenite în ultimul secol. Cutremurul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de aproximativ 70 de secunde, a avut urmări groaznice, mai ales în Bucureşti, unde s-au înregistrat numeroase victime omeneşti şi mari pagube materiale, dar şi în Neamţ.
În prezent, singurele imobile cu risc mare de a se prăbuşi în cazul unui cutremur devastator ca cel din 1977 sunt trei case particulare de pe strada Ştefan cel Mare, din municipiul Roman, încadrate în clasa I de risc seismic în urma expertizărilor făcute de specialişti. Blocul numărul 3, cel cu bulină roşie din Roman, de pe strada Titulescu, a fost refăcut de municipalitate.
Rămân cu grad ridicat seismic, în clasa II de risc, o serie de alte imobile din judeţ, atât clădiri particulare, cât şi instituţii. În Piatra Neamţ, este vorba despre sala de sport a LPS, de pe strada Obor, construită în 1985, blocul Viitorului nr. 18 din Piaţa 22 Decembrie (realizat în 1960), precum şi sediul Fundaţiei de îngrijiri comunitare care între timp a fost reabilitat şi modernizat. Menţionate în clasa II de risc sunt şi biserica Buna Vestire din Dărmăneşti, ridicată în 1790, clădirea spitalului vechi şi a secţiilor de oncolgie şi dermato din cadrul Spitalului Judeţean, realizate în 1935 şi 1938. Ar mai fi clădirea administrativă de pe strada Petru Rareş, la numărul 27C, un imobil realizat în 1013 dar dezafectat.
La Roman, există încadrate în clasa II de risc seismic mai multe imobile, printre care un ansamblu de locuinţe cu parter şi un etaj de pe strada Cuza Vodă, construit în 1923, sau imobilul cu locuinţe şi sediul AVPS de pe strada Ştefan cel Mare construit în 1926. Pe strada Ştefan cel Mare mai sunt o clădire cu locuinţe şi spaţii comerciale ce a fost realizată la 1898, un alt imobil numai din parter, cu locuinţe şi magazine ce a fost ridicat în 1880, precum şi un alt imobil realizat în 1891 şi format numai din locuinţe.
*Reguli de comportare la cutremur
Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, este necesar să cunoaştem regulile de comportare şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările – acasă, la serviciu, în locurile publice, în mijloacele de transport, etc. – atât înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.
În SUA, Japonia, ca şi în alte ţări, toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravieţuire la cutremur încep cu recomandarea deja clasică: „duck, cover and hold” (sau „drop, cover and hold on”), adică: în caz de cutremur respectaţi trei faze: „vă ghemuiţi, vă acoperiţi/protejaţi şi vă susţineţi” (sau „vă aruncaţi la pământ, vă acoperiţi/protejaţi şi vă ţineţi de ceva”), fiind vorba de ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele şi palmele, protecţia sub o bancă de clasă, masă solidă sau birou, cadrul uşii etc., după caz apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii.
Precizăm că, pentru elevi, în România există recomandări corecte de comportare la cutremur în cele 4 seturi de broşuri conţinând îndrumarul ,,Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur” elaborate de INCERC (Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor) şi aprobate prin Ordinul comun nr. 1.508/2.058/15.709/2006 al Miniştrilor Administraţiei şi Internelor, Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Educaţiei şi Cercetării, publicate în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007 şi în Buletinul Construcţiilor, nr. 27/2006, editat de INCERC.
Cetăţenii interesaţi să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie, înainte, pe timpul şi imediat după producerea unui cutremur pot accesa site-ul www.ijsunt.ro al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.
Cristina IORDACHE