*În colecția Muzeului de Etnografie din Piatra Neamț se află peste 5.000 de ii * Cele mai frumoase dintre acestea provin din localitățile Piatra Șoimului, Bodești, Negrești, Târgu Neamț și Roman
Pe data de 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei, eveniment inițiat de comunitatea „La Blouse Roumaine“, pe data de 7 ianuarie 2013. Încă de la prima ediție a manifestării, șase continente, 48 de țări, 109 localități și 143 de evenimente au marcat Ziua Iei. Și anul aceasta, oameni din întreaga lume vor purta ie, nemțenii fiind deopotrivă invitați să se alăture celor care doresc să-și exprime, în acest fel, solidaritatea față de valorile tradiționale ale poporului român.
Cămășile tradiționale de sărbătoare erau realizate, în trecut, în funcție de perioadă și de zonă, din diverse materiale. Astfel, până în secolul al XIX-lea se țeseau din in, cânepă, lână și borangic, simple sau în combinații de fire, la care apoi s-a adăugat bumbacul, pasul următor fiind înlocuirea pânzei lucrate în casă cu pânza de fabrică.
În colecția Muzeului de Etnografie din Piatra Neamț se află peste 5.000 de piese, câteva sute dintre acestea fiind cămăși femeiești, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, în special pe Valea Bistriței și în zona Romanului.
„În județul Neamț remarcăm frumoase cămăși decorate în ajur, la Piatra Șoimului, rafinat cusute cu mătase la Bodești, Negrești, bogat decorate în jurul Târgului Neamț, într-o varietate cromatică mai mare în zona Romanului sau mai sobre pe Valea Bistriței. La nivel cromatic, cel mai frecvent întâlnite sunt combinațiile de roșu cu negru, roșu cu alb, negru cu alb, galben cu albastru sau negru în diverse combinații. Multe cămăși au decor monocrom, punctat sau nu cu mătase sau paiete – piese de mare rafinament și valoare artistică. De obicei, același motiv decorativ era cusut și pe poale, dând astfel unitate costumului popular femeiesc“, ne-a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț.
În 1940, Henry Matisse a pictat tabloul „La Blouse Romanine“, ia tradițională românească devenind astfel un simbol al feminității universale. De-a lungul timpului, numeroase personalități au promovat peste hotare ia românească. Între acestea se numără și Smaranda Brăescu (1897-1948), personalitate remarcabilă a parașutismului mondial și aviației românești, recunoscută în epocă pentru dragostea față de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în țară, cât și în străinătate.
Irina NASTASIU
