Astăzi se împlinesc 73 de ani de la înfiinţarea primelor trupe de paraşutişti militari români. Studiile privind constituirea unor subunităţi de paraşutişti au fost realizate de Marele Stat Major, având drept finalitate înfiinţarea, la 10 iunie 1941, a primei Companii de Paraşutişti din România. Câteva luni mai târziu, mareşalul Ion Antonescu dispune angajarea unui batalion cu trei companii, care se va înfiinţa la 25 februarie 1942, în subordinea Flotilei 1 Aerostaţie.
În România, primul salt cu paraşuta dintr-un avion a fost executat pe data de 19 septembrie 1925, când aviaţia militară română a fost înzestrată cu paraşute Heinecke. Cel care a sărit a fost chiar constructorul german de paraşute Heinecke, care a executat 2 salturi dintr-un avion Potez XV, pilotat de locotenentul aviator Paul Dumitrescu. La 19 octombrie 1925, la mitingul de aviaţie de la Tecuci, locotenentul aviator Jean Nicolescu a devenit primul aviator român care a sărit cu paraşuta din avion. În 1928, la Berlin, Smaranda Brăescu a devenit prima femeie din România care a sărit cu paraşuta, stabilind recordul naţional de înălţime printr-un salt de la 6000 m. În 1932, Smaranda Brăescu a doborât, la Sacramento, în California, recordul mondial de înălţime al vremii, cu un salt de la 7 233 m. În 1936, Traian Dumitrescu Popa a făcut primul său salt cu paraşuta la Ploieşti şi tot în 1936, la Băneasa, celebrul cântăreţ şi compozitor Ionel Fernic a făcut primul salt cu paraşuta, rămânând în amintirea contemporanilor ca un artist al manşei şi saltului cu paraşuta.
Leonardo da Vinci – părintele paraşutei
Ideea realizării unei „umbrele” care să permită coborârea omului de la înălţimi foarte mari este foarte veche, fiind prezentă în diverse legende şi povestiri, la diferite popoare. Astfel, într-un vechi manuscris chinez se spune că împăratul Sun, care a trăit între anii 2258-2208 i.Hr., a reuşit să evadeze dintr-un turn înalt, unde era ţinut în captivitate, sărind cu ajutorul a două „umbrele” mari şi aterizând cu bine.
Totuşi, părintele paraşutei este considerat Leonardo da Vinci (1452-1519), cel care a realizat prima schiţă a unei paraşute. Arhitect şi pictor celebru, sculptor, inginer, scriitor, matematician şi muzician, Leonardo da Vinci a conceput, printre altele, şi planurile unui aparat de zburat, asemănător cu elicopterul. Paraşuta proiectată de da Vinci în jurul anului 1480 avea forma unei piramide cu baza pătrată, schiţa purtând menţiunea: “Dacă omul are un cort de pânză scrobită, larg pe fiecare latură de 12 coţi şi înalt tot de 12 coţi, el va putea să-şi dea drumul de la orice înălţime, fără să i se întâmple nimic rău”.
Paraşutele au fost folosite încă de la sfârşitul secolului al 18-lea. Cuvântul „paraşută” este derivat din limba franceză, unde „para” înseamnă „a proteja împotriva”, iar „chute” înseamnă „cădere”.
Astăzi, paraşuta este utilizată pentru evacuarea persoanelor dintr-un avion în flăcări şi alte avioane militare. De asemenea, paraşuta este folosită pentru aterizări de urgenţă, pentru a transporta produse alimentare şi medicamente în zone inaccesibile ca păduri tropicale, deşerturi, oceane şi terenuri de mare altitudine.
Irina NASTASIU