Comisia de Cod Electoral a hotărât, ieri, procedura de numire în funcție și de revocare a președinților de consilii județene la alegerile locale din 2016:
– Alegerea se va face cu majoritatea simplă a consilierilor județeni.
– Inițierea procedurii de revocare din funcție are nevoie de semnătura a o treime din totalul consilierilor județeni.
– Revocarea din funcție este aprobată cu votul a două treimi din numărul consilierilor județeni.
Hotărârea Comisiei de Cod Electoral trebuie să treacă de plenul Parlamentului, dar, în general, apreciază deputatul Ioan Munteanu, ”plenul respectă deciziile luate în comisie”.
În noua lege se va preciza că preşedintele de CJ va răspunde în faţa consilierilor pentru buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
Fiind regim de interimat, președinția CJ Neamț a fost tranșată tot prin votul consilierilor, Constantin Iacoban obținând nu doar majoritatea, ci unanimitatea.
La Neamț, numărul consilierilor județeni este de 35 (raportat la numărul de locuitori). Partidele care au intrat, în ultimele două mandate în Consiliul Județean au avut o majoritate controlată, în mare parte, de Gheorghe Ștefan: PDL-ul a avut 17 oameni plus președintele în 2008-2012.
În această legislatură, PSD are 11 consilieri din 35, PC – 1, PNTCD – 1, PNL – 5, restul, se împart între fostul PDL autodeclarat ”Grupul consilierilor independenți” , UNPR și PP-DD, care figurează cu mai mulți consilieri decât are în realitate, prin migrația unora dintre ei către UNPR.
Problema formării unei majorități nu mai există atât de acut la Consiliul Județean, după moartea lui Culiță Tărâță, PSD și UNPR intrând într-o alianță de zile mari, la care, în general, achiesează, probabil până se va dezlănțui iadul campaniei electorale, și celelalte formațiuni politice.
Abia alegerile din 2016 vor reconfigura votul exclusiv politic. Dacă Neamțul nu se dovedește din nou, un județ total atipic, dominat mai degrabă de un curent ori de charisma unui lider politic, așa cum s-a întâmplat cu Gheorghe Ștefan, procentele partidelor ar putea fi repartizate altfel și formarea unei majorități devine interesantă.
În general, președinții de partid sunt favoriții unei astfel de liste. La ultimele alegeri pe listă, în 2004, PSD-ul reușise instalarea lui Dan Vasile Constantin. Ulterior, consilierii l-au destituit și l-au ales pe Vlad Marcoci, care a avut, atunci, susținerea președintelui PNL Gheorghe Ștefan.
Nici de președinți nu se prea poate vorbi: singurul partid din legislativul nemțean cu președinte ales este PSD, în rest, PNL- regim de interimat, cu deputatul Mugur Cozmanciuc la timonă; UNPR – regim de interimat cu președintele CJ Iacoban; Partidul Conservator – regim de interimat cu Mihai Alexandru, și el consilier județean, numit de la centru; PDL-iștii, deveniți independenți, simpatizează care cum poate. În fine, PNȚCD nu se dezminte, defilează de ani mulți și buni în frunte cu Cristian Tomuleț.
Mariana OLTEAN TUDOSE