Violenţa în familie: Ordinul de protecție provizoriu, prin care polițiștii pot înlătura de îndată agresorul din domiciliu!

Anual, zeci de mii de persoane cad victime ale violenţei acasă, de regulă, femei
Numai în 2016, peste 300 de persoane au fost ucise prin violenţă domestică

Guvernul a aprobat proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea violenței în familie, fiind introduse noi măsuri pentru protejarea imediată a victimei și înlăturarea agresorului.
Documentul aprobat de Guvern reglementează Ordinul de protecție provizoriu (OPP), un instrument în materie administrativă, care îi va permite polițistului să intervină rapid în situațiile de pericol iminent pentru sănătate și securitatea victimei violenței domestice și să înlăture de îndată agresorul din domiciliu.
Ordinul de protecție provizoriu este diferit de Ordinul de protecție (OP), care este deja reglementat prin lege din anul 2012. Practic, Ordinul de protecție provizoriu este un instrument complementar Ordinului de protecție, care se emite de către polițist, de îndată, cu caracter executoriu, fără termen și fără somație, având valabilitate de 5 zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecție.
După ce polițistul va emite OPP, documentul va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraților și a probelor strânse de către polițist. Ulterior, procurorul va avea obligația să transmită OPP împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător, iar acesta se va pronunța prin emiterea unui OP.
Prin actuala reglementare, polițistul va avea dreptul și obligația să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar și cu forța, și să emită un OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar dacă acesta este titularul contractului de proprietate.
OPP va fi emis în baza unei Fișe de risc, prin care polițistul va stabili gradul de risc în baza evaluării de la fața locului. Dacă riscul pentru victimă este crescut sau foarte crescut, polițistul va emite un OPP, prin care pot fi dispuse următoarele măsuri pentru agresor:
Ø Evacuarea din domiciliu cu interdicția de a reveni pe toată durata valabilității OPP;
Ø Stabilirea unei distanțe minime de apropiere de victimă (de domiciliu, de locul de muncă, de școală, după caz);
Ø Confiscarea cheilor, a armelor.
OPP și OP vor fi monitorizate de către polițiști, nerespectarea măsurilor dispuse prin cele două instrumente constituind infracțiune, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an.
În procesul de monitorizare, polițistul va face verificări permanente prin toate mijloacele în vederea respectării măsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu, culegere de informații de la vecini, serviciul victimei, școală, după caz). De asemenea, după emiterea OPP, polițistul se va asigura că drepturile agresorului sunt respectate prin măsuri care vizează informarea corectă cu privire la OPP și respectiv îndrumarea și orientarea către un serviciu social specializat pentru găzduire și consiliere.
De asemenea, pentru agresor, se introduce obligația de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere (brățară electronică) în următoarele condiții:
Ø Agresorul a fost obligat să păstreze o distanță minimă determinată față de victimă, față de copiii acesteia sau față de rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
Ø Agresorului i-a fost interzisă deplasarea în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
Utilizarea sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă dacă victima și, după caz, membrii familiei acesteia își exprimă acordul de a purta un astfel de sistem care permite verificarea respectării obligației agresorului.
Regimul juridic al sistemului de supraveghere electronică utilizat pentru verificarea respectării măsurilor de protecție va fi stabilit ulterior, prin lege.
Menționăm că un astfel de sistem electronic de supraveghere se regăsește în Codul de procedură penală, Legea nr. 253/2013 și Legea 254/2013.
Prin intermediul acestor instrumente se urmărește îmbunătățirea sprijinului acordat victimelor violenței domestice, prin asigurarea unei intervenții imediate și coerente. Normele, metodologiile și procedurile vor fi elaborate prin legislația secundară, aceasta urmând să fie reglementată printr-un Ordin comun al MMJS și MAI.

Situația statistică în domeniul violenței în familie, potrivit IGPR:
Anul 2016
–     36.664 victime ale violenței în familie;
–     191 decese precizate de Ministerul Public;
–      2574 de OP emise, dintre care 743 sunt încălcate.

Anul 2017
–       20.617 victime ale violenței în familie;
–       84 decese;
–        peste 3000 de ordine de protecție emise de instanță;
–        OP încălcate – 1011.

Profilul victimei perfecte

În majoritatea copleşitoare a cazurilor, victimele violenţei în familie sunt femeile. Lipsite de orice protecţie, ele refuză să-şi reclame soţul violent, chiar cu riscul de a-şi pierde viaţa. Psihologul Itzach Miron spune că acest ordin dat joi de Guvern vine „cu 20 de ani întârziere, după ce toate guvernele din ţările civilizate au luat deja măsuri. Un om care se comportă violent trebuie urgent înlăturat: în 78 la sută din cazuri, că spun precis, statistic, recidivează. Când starea de agresiune este foarte puternică, atunci, trebuie neapărat să fie scos din casă, măcar pentru o perioadă scurtă, să se calmeze şi după aceea să se vadă şi ce procedură se urmează pe viitor. Problema este a a femeilor abuzate, care, din păcate, acceptă să-l ierte pe bărbatul violent, şi, după acceptă noi lovituri. Oare de ce?, se pune întrebarea. Sunt mai multe răspunsuri: starea materială, femeia depinde sută la sută de agresor din punct de vedere material şi simte că dacă o să -l ierte starea ei materială nu o să se agraveze.

Ana Freud a formulat un mecanism de apărare pe numele ei care se numeşte identificarea cu agresorul. Cu alte cuvinte, persoanele care sunt lovite şi-au făcut o obişnuinţă a gândi că trebuie să fie lovite, că aşa era şi mama lor şi ele moştenesc acelaşi timp de comportament. Trebuie să-l ierte pentru că, dacă nu-l iartă, cred ele, o să fie mai rău. 3. Imaginea şi respectul de sine scăzute la femeia victimă, care, atunci când i se aduce un buchet de flori şi i se cere iertare prin gesturi dramatice o încântă, îşi spun lor că este iubită şi apreciată şi asta o face să-l ierte. 4. De multe ori, copii, care sunt în mijlocul poveştii sunt un catalizator puternic care o face oe femeie să-l ierte. Ea îşi spune că pentru copii merită să-l ierte. Lucrul acesta este valabil şi legat de familia ei apropiată. 5. Ce o să zică alţii? De multe ori îl iartă ca să nu stârnească bârfe în jurul ei”.

Psihologul precizează că bărbaţii lovesc din mai multe cauze: unele singulare, altele, cumulate: lipsă de educaţie, dependenţa de alcool, problemă de personalitate, moştenirea genetică, condiţii de stres foarte puternice când nu pot să-şi controleze frustrările, şi, în cele din urmă, nesimţirea.

În unele cazuri există şi circumstanţa provocării, însă tot nu justifică violenţa fizică. Dr. Miron Itzach nu scuză sub nici o formă provocarea şi crede că defensiva, acceptarea violenţei va duce la recidivă şi nu este sub nici o formă soluţia pentru stoparea acestui fenomen.

Mariana OLTEAN TUDOSE