Sfârșitul de săptămână din județ a fost cu numeroase agresiuni, cele mai multe fiind consumate în mediul rural. Așa poate fi caracterizată perioada 28 aprilie – 1 mai.
Nemțenii care au consumat alcool în exces și și-au amintit diverse conflicte mai vechi, ori care au căpătat „curaj“ pentru a tranșa dispute izbucnite pe loc cu soția sau cu vecinii, au făcut apel la par sau la pumni. Poliția Neamț a fost sesizată, în minivacanță, pentru 23 de situații conflictuale și bătăi, din care un sfert s-au produs în familie. „În perioada 28 aprilie – 1 mai 2017, prin SNUAU 112 au fost reclamate la nivelul județului Neamț un număr de 23 infracțiuni de lovire sau alte violențe, din care 8 în mediul urban și 15 în mediul rural. Din aceste 23 sesizări, un număr 6 au fost cazuri de violență domestică, din care o sesizare în mediul urban și 5 în mediul rural“, a declarat subcomisarul Constantin Irina, ofițerul de presă al Poliției Neamț.
Cazurile mai grave de persoane agresate au ajuns la spital, doar la Unitatea de Primire a Urgențelor din Piatra Neamț înregistrându-se 8 asemenea cazuri, între care o femeie de 61 de ani din comuna Alexandru cel Bun, alta de 46 de ani din comuna Ștefan cel Mare, o alta de 36 de ani din comuna Borca. Toți acești pacienți au primit îngrijirile medicale necesare și au fost externați, iar polițiștii care au preluat cazurile au deschis, în toate cele 23 de situații, dosare penale de loviri. Să nu uităm că de la câțiva pumni la crimă este foarte puțin, cum s-a demonstrat în cazul de la Borlești, de săptămâna trecută, când doi bărbați de 68 și 67 de ani au băut alcool împreună, apoi s-au luat la ceartă și la bătaie, unul fiind ucis de celălalt după ce a fost lovit cu un lemn în cap.
*Cum poate fi evitată violența domestică repetată
Există mai multe căi de a evita violența domestică, dar Poliția Neamț recomandă celor care trăiesc în teroare cu partenerul de viață, ori în alte situații critice pentru orice membru al familiei, să ceară în instanță un ordin de protecție. Așa cum prevede Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre măsurile, obligațiile sau interdicțiile indicate expres de lege.
*Efectele unui ordin de restricție
Prin ordinul de restricție se poate obține:
– evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate.
– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei.
Fără îndoială, măsura are în vedere cazurile în care cei agresați au ales sau au fost obligați să părăsească locuința pentru a evita continuarea sau repetarea comportamentului agresiv;
– limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate. Întrucât legea nu stabilește o anumită distanță, aceasta urmează să fie indicată expres de către instanță în ordinul de protecție;
– interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
– interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
– obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
– încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
*Alte măsuri pe care le poate dispune instanța
Prin hotărârea prin care se emite ordinul de protecție, instanța poate dispune și cu privire la alte măsuri:
– ca agresorul să suporte și contravaloarea chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială;
– obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie.
– poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Durata măsurilor de protecție dispuse de instanța de judecată este determinată în mod explicit de către judecător. Cu toate acestea, durata pentru care le-au luat nu poate depăși șase luni de la data intrării in vigoare a ordinului de protecție. Chiar dacă decizia nu indică în mod expres durata măsurilor luate, ele vor intra în vigoare pentru o perioadă de șase luni de la data emiterii.
Competența de emitere a ordinului de protecție aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința victima. Titularul cererii de emitere a unui astfel de ordin este însăși victima. Cererea poate fi introdusă personal sau prin reprezentant legal și este scutită de taxa de timbru judiciar.
Cererea de emitere a unui ordin de protecție se judecă de urgență, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. Citarea părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente. În caz de urgență deosebită (care ar putea exista, spre exemplu, atunci când riscurile pentru integritatea sau poate chiar pentru viața victimei agresiunii sunt iminente), instanța poate emite ordinul de protecție chiar în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților.
Ordinul de protecție este o hotărâre judecătorească pe care cel în cauză trebuie să o respecte, altfel se alege cu altă acuzație penală și nu sunt puține cazurile în care aceștia au fost arestați preventiv, în funcție și de antecedentele penale. Nerespectarea hotărârii judecătorești este pedepsită de Codul Penal cu închisoarea de la 3 luni la 2 an sau amendă.
Cristina IORDACHE