* Legea din septembrie, modificată în noiembrie!
* S-a renunţat la limita de suprafaţă şi la studiile de 5 ani în domeniul agricol
* Străinii deja deţin 8 la sută din arabilul românesc!
De la 1 ianuarie 2014, România s-a angajat să liberalizeze piaţa funciară. Nu că s-ar fi vrut neapărat asta, dar e prevederea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Mai exact, cetăţenii statelor membre au avut interdicţia de a cumpăra pământ în România doar până la sfârşitul anului 2013. Un lucru e clar: tratatul de aderare nu prevede şi posibilitatea prelungirii interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole catre straini după 1 ianuarie 2014. Asta în timp ce Bulgaria, Ungaria şi Lituania au specificat acest aspect în Tratatul de aderare la UE.
În aceste conditii, piaţa funciara din România va fi liberalizată chiar din prima zi a anul viitor, fără drept de apel!. Pâna la finele acestui an, străinii — persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole în România, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, considerate astfel persoane juridice române.
* Fără restricţii şi măsuri discriminatorii!
În luna septembrie a apărut un proiect de lege privind vânzarea terenurilor către străini, în care era impusă suprafaţa de 100 de hectare pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat al Uniunii Europene. În plus mai era şi o măsură care viza o experienţă de 5 ani în agricultură. După ce au fost „lecturate” în Comisia Europeană, aceste condiţionări au fost considerate discriminatorii, ca atare au şi fost scoase din actualul proiect de lege. Practic, legea din septembrie a fost modicată radical în noiembrie!
* Dreptul de preempţiune, extins!
Ca să „dreagă busuiocul” şi să nu ne „fugă” pământul românesc de sub picioare, în noul act normativ prevede facilităţi pentru cumpărătorii autohtoni de terenuri. Una dintre ele se referă la dreptul de preemţiune. Înstrăinarea se va face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole în localitatea unde este situat terenul, precum şi al Statului Român, la aceleaşi preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin această lege.
Numai că iar ar putea veni discriminarea! Cel puţin aşa susţin unii… Dreptul de preemţiune pentru tinerii până la vârsta de 40 de ani este analizat pentru că se consideră că ar putea fi o măsură discriminatorie. Ca să iasă „basma curată” se mizează pe faptul că Uniunea Europeană sprijină financiar instalarea tinerilor la sate.
Pentru a impulsiona cumpărarea terenurilor agricole de către români, se vine şi cu o serie de facilităţi. Persoanele care vor dori să vândă terenuri agricole, vor face un singur drum la primărie, unde vor informa că au o ofertă de cumpărare, iar în termen de 30 de zile autorităţile locale vor trebui să afişeze această ofertă şi să ceară celor cu drept de preempţiune un aviz de vânzare. După expirarea celor 30 de zile, în lipsa unor avize, se consideră că e vorba de o aprobare tacită, iar tranzacţia poate avea loc.
Facem precizarea că nu este stabilită o limită a suprafeţelor pe care le poate cumpăra un cetăţean străin.
*Autoritatea premierului…
În noul proiect de lege se stipulează şi înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va prelua activitatea, personalul şi patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului, care va trece în subordinea premierului. Autoritatea va fi structura care va emite avizul necesar încheierii contractului de vânzare-cumpărare de terenuri, prin care se atestă faptul că toată procedura de publicitate a ofertei a fost respectată, iar preemptorii au fost înştiinţaţi, potrivit legii.
* În prezent, străinii deja deţin 8 la sută din arabilul românesc!
La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini. Este vorba de cei care au cumpărat pământ sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.
În România, acum, preţul unui hectar de teren agricol poate pleca de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro.
Tina CONDREA
Dupa ce au furat banditii nostri fabricile dam si terenurile la straini. Ajungem sa ne ia si camasa de pe noi.