Am discutat cu dr. ing. Vasile Pop Silaghi în dubla sa calitate, cea de secretar al Camerei Agricole Neamţ, funcţie în care a fost ales săptămâna trecută, şi cea de preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cartofi „Moldova”. La nivel naţional, este şi vicepreşedinte la Federaţia Cultivatorilor de Cartofi din România.
Felicitări pentru noua funcţie. Cum o veţi duce la îndeplinire? „Dacă nu se schimbă legea, aşa cum se aude, avem gânduri mari pentru agricultura nemţeană. Nu discut acum despre o eventuală modificare. Nimeni nu-i de acord cu asta. În Camera Agricolă Neamţ avem o paletă foarte largă de activităţi, din toate sectoarele agricole. Majoritatea membrilor sunt foarte implicaţi în activitatea agricolă din Neamţ. Aşa cum ne-am propus de la prima noastră întâlnire, este foarte posibil să întreprindem imediat primele măsuri. Vasile Balcan, preşedintele Camerei Agricole Neamţ, încă din prima sa intervenţie, a grăbit luarea unor decizii, pentru ca această instituţie să funcţioneze chiar din această lună. E vorba de întocmirea unui buget pe 6 luni şi implicarea tuturor membrilor din colegiul permanent în activitatea camerei, fiecare având atribuţiuni specifice. Ne uităm la modelul occidental al camerelor agricole, unde funcţionează foarte bine de ani şi ani. Acolo camerele agricole au şi atribuţii clare, dar şi cu rezultate pe măsură. Noi ne-am propus să vorbim mai puţin despre agricultură, dar să venim cu chestiuni concrete în sprijinul ei.”
Pe bună dreptate Vasile Pop Silaghi nu vrea să vorbească de o eventuală modificare a legii de funcţionare a camerelor agricole. După ce s-au chinuit ani buni să le înfiinţeze, iar acum au şi reuşit, ar fi culmea s-o ia de la capăt. Apoi, cum poţi să schimbi mersul acestui forum, din moment ce a fost „croit” după o anumită lege? Cum să funcţioneze după altă lege, nu după cea în virtutea căreia a fost înfiinţată? Este vorba de o entitate cu caracter public-privat.
De la Vasile Pop Silaghi am dorit să aflăm care vor fi primele direcţii spre care îşi va îndrepta atenţia conducerea Camerei agricole Neamţ: „Pentru că se anunţă ani cu fonduri europene mai substanţiale, foarte multe fiind destinate agriculturii, vom venii în sprijinul fermierilor pentru accesarea finanţărilor europene, le vom oferi consultanţă pentru întocmirea proiectelor. Consultanţă specifică pentru activităţi productive, pentru atragerea fermierilor în forme asociative mai mari, pentru a putea beneficia de fondurile europene alocate lor. O atenţie deosebită trebuie să acordăm procesării produselor agricole, pentru a nu se pierde diferenţa de preţ, dintre preţul de fermă şi cel de valorificare finală, pe piaţă. Apoi foarte importantă este integrarea producţiei agricole, din sectoarele vegetal, zootehnic şi procesare. De data asta am să mă refer strict la cartorfi. De multă vreme avem un deziderat, în judeţul Neamţ şi în ţară: cartoful să facă obiectul exportului. Înainte de 1989, România exporta şi foarte mulţi cartofi. În general, toate produsele agricole să aibă şi destinaţie spre alte ţări.”
Şi nu oricum, ci cu cun u grad ridicat de procesare. Adică să nu mai exportăm materii prime…”Procesarea este foarte importantă. Inclusiv în zona cartofului. Nu există piaţă în zona europeană veche, unde să se vândă cartoful pe tarabă, la bucată. Totul este prespălat, ambalat, semiprelucrat, ori cu preparare finală. E un gen de comerţ mai civilizat. Astfel ca gospodinele să pregătească cât mai comod şi mai rapid aceste produse. Repet, acest lucru este valabil pentru toate produsele agricole”.
În privinţa exportului, la cartof ar fi o oportunitate în această perioadă. Asta pentru că, în unele ţări mari cultivatoare de cartofi, producţiile au fost mai mici, comparativ cu alţi ani. Fructificăm ori nu această oportunitate? „E adevărat, în Europa Occidentală producţiile la cartofi au scăzut cu aproximativ 6 la sută. La prima vedere asta nu spune foarte mult, pentru noi. Dar acolo producţia este foarte mare, randamentul foarte mare, iar mare parte din producţie se procesează. Pentru export, acel 6 la sută înseamnă consumul lor intern, în Comunitatea Europeană. Spre exemplu, Marea Britanie, pentru că a realizat numai 5 milioane de tone, în loc de 5,6 milioane tone, va trebui să importe 600.000 tone pentru consumul intern. Polonia este şi ea cu probleme, a plantat mai puţini cartofi, pentru că a fost o primăvară capricioasă, iar vara n-a mai fost darnică în ploi. În această toamnă România a exportat cartofi în Polonia. Nu aşa de mult, ci doar vreo 20.000 tone”.
Este şi acesta un început. Unul bun. În anii din urmă, piaţa românească era invadată de cartofi polonezi. Şi nu numai.
Tina CONDREA
