*Fabricile şi ministerul se ceartă, cultivatorii pierd…
Piaţa zahărului a devenit un veritabil „câmp de luptă”. Fabricile de zahăr s-au „încăierat”, cultivatorii stau în espectativă, aşteaptând finalul războiului de care depinde şi soarta lor. Dar au şi un „inamic” comun: Ministerul Agriculturii. Din ambele părţi, el este serios bombardat cu tot felul de solicitări. Deocamdată, ministerul rezistă atacului concertat al procesatorilor şi cultivatorilor de sfectă de zahăr.
Fabricile cer ministerului să soluționeze rapid criza apărută pe piața zahărului, ca urmare a nealocării cotelor pentru cele patru fabrici româneşti. În lipsa cotelor, procesatorii nu pot încheia contractele cu fermierii, cultivatorii fiind cei care pierd. Pentru anul în curs, cota trebuia alocată până la 1 octombrie 2014. Am intrat în februarie tot fără cotă, iar primăvara bate la uşă…
Fermierii vor şi ei cota, ca să ştie câtă sfeclă de zahăr vor cultiva peste doar câteva luni. În plus, ei sunt mai prevăzători în apărarea intereselor lor. Privesc într-o perspectivă ma îndelungată. Din 2017, sistemul cotelor de zahăr va fi abolit la nivel european. Ce se va întâmpla cu cultivatorii de sfeclă de zahăr după această dată?
*Cultivatorii nemţeni, un motiv în plus de îngrijorare
Despe toate aceste probmele am discutat cu dr.ing. Vasile Pop Silaghi, vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei. Cultivatorii nemţeni de sfeclă de zahăr au un motiv în plus de îngrijorare! Dacă se revine la cota iniţială, Agrana Roman pierde surplusul de cotă câştigat la realocarea din anul 2013. Vorbim de o producţie suplimentară de 12.000 tone zahăr. În consecinţă, scade şi suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. De fapt, „războiul” cotelor tocmai de la realocarea de atunci a pornit. Fabricii din Luduş i s-a diminuat producţia de zahăr cu 7000 tone. Este motivul pentru care a acţionat Ministerul Agriculturii în instanţă, susţinând că „la presiunile făcute de fabricile de zahăr de la Roman și de la Bod” s-a făcut realocarea din 2013. Lor le-a dat lor ceea ce au luat de la fabricile din Luduş şi Oradea. Procesul cotelor de zahăr e tot pe rolul instanţei de judecată. Până tranşează clar situaţia, cota de zahăr rămâne în aer…
* Modelul italian…
Cultivatorii nemţeni tot invocă modelul italian…Ce înseamnă asta?
„Italia, apoi majoritatea statelor membre, a solicitat Parlamentului European măsuri de sprijin pentru cultivatorii de sfeclă în perioda de tranziţie 2015-2017, când se vor elimina cotele de zahăr. Atunci, zahărul european din sfeclă va intra într-o concurenţă acerbă cu zahărul din trestie, în condiţiie de piaţă liberă. Zahărul din trestie e mai ieftin şi deţine ponderea în producţia mondială, de aproape 80 la sută. Dacă se renunţă la zahărul din sfeclă, procesatorilor le este simplu: scad preţul la sfeclă. Au şi o altă alternativă! Să importe şi să prelucreze zahăr brut din trestie… Uniunea Europeană nu vrea asta. Context în care este solicitat ajutorul de tranziţie, care va putea să atenueze impactul social şi de mediu din sectorul zahărului. Fond care va fi utilizat pentru continuarea procesului de remodelare a „decorului” în raport cu noile cerinţe ale pieţii, pentru a proteja investiţiile realizate de fermieri şi procesatorii. S-a avansat, pentru acest an, suma de 250 milioane euro pentru toate statele Uniunii Europene”, ne-a declarat dr.ing. Vasile Pop Silaghi .
* Agrana Roman, defavorizată…
Anul trecut, cultivatorii nemţeni de sfeclă de zahăr au obținut producții record de 60-65 tone la hectar, chiar şi 70 tone/ha.
În ciuda producției bune, ei nu au motive de mare bucurie dacă se gândesc la perspectiva acestei culturi. „Anul trecut, preţul la sfeclă a fost bun. În condiţiile în care fabricile pierd din valorificarea zahărului, preţul pe piaţă fiind foarte mic. Cu siguranţă, problemele vor apărea din acest an. Fabricile vor oferi preţuri mult mai mici, faţă de anul trecut. În condiţiile în care contractele cu fermierii nu sunt încheiate pentru acest an de cultură. Asta pentru că nu-s lămurile cotele de zahăr alocate celor 4 fabrici româneşti, problema lor se tranşează acum în instanţa de judecată. Dacă se revine la cotele iniţiale, fabricile de la Roman şi Bod vor fi defavorizate, în avantaj fiind cele din Luduş şi Oradea”, previzionează Vasile Pop Silaghi.
*Fabicile de zahăr nu se vor închide…
Au mai rămas doar 4 fabrici de zahăr româneşti,din cele 33 câte au fost înainte de 1990. Dar există riscul să-și închidă şi ele porțile, după eliminarea cotelor de zahăr la nivel european, începând cu anul 2017. Pentru a preveni falimentul fabricilor de zahăr și, implicit, a cultivatorilor de sfeclă, aceștia au cerut ministrului Agriculturii să susțină, la Bruxelles, mai multe măsuri în sprijinul lor. Mai exact, cultivatorii şi procesatorii le susţin pe cele propuse de italieni. Context în care şi cultivatorii nemţeni vor identificarea unei soluții, la nivel european, pentru a crește cota de export din zahărul autohton. În condiţiile în care toate statele membre au depășit cotele.
„Fabricile nu se vor închide, ele pot produce şi zahăr din trestie. Probleme vor fi cu cultivatorii de sfeclă de zahăr”, trage un semnal de alarmă Vasile Pop Silaghi.
Acum, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer Uniunii Europene implementarea unei scheme de ajutor, astfel încât zahărul care excede cotele să poată fi stocat în regim privat. Totodată, tot ei cer şi abolirea plății taxei pe producție.
În plus, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să fie prevăzătoare și să se pregătească pentru situațiile în care prețul zahărului nu va mai justifica funcționarea fabricilor de procesare a sfeclei de zahăr. Pentru combaterea efectelor sociale negative, cum este șomajul, va fi nevoie de fonduri considerabile.
Tina CONDREA
