Convorbire cu domnul primar Ioan Tănăselea
Rep.: Ploile multe, mult prea multe în unele zone, au adus necazuri şi oamenilor din comuna Urecheni?
Ioan Tănăselea: Da, din păcate. Dar să-i mulţumim lui Dumnezeu că nu a fost atât de tare afectaţi, cum s-a întâmplat în comunele vecine, ca la Ţibucani, Războieni şi Tupilaţi. Deşi, pagube au fost şi la noi. Este vorba de vreo 250 gospodării inundate, în mai multe rânduri. Mă refer la ploile cu gheaţă căzute în Sâmbăta Mare, dar şi la cele din data de 7 mai. Ploile au fost şi la noi foarte mari, mai cu seamă în unele zone. Noaptea, pe la ora 3, „patrulam” prin comună, pentru a vedea care mai este situaţia, să-i atenţionez pe oamenii asupra cărora se putea abate pericolul inundaţiilor. Erau ape mare care se revărsau, cu tot cu aluviuni, veneau năvală spre casele lor. La ora actuală, resursele financiare necesare pentru refeacera instrastructurii distruse de inundaţii sunt limitate.
Rep.: Adevărul e că necazurile de acum înseamnă şi un cost suplimentar pentru bugetul local al Primăriei Urecheni. Cu sigranţă, asta afectează şi investiţiile pe care v-aţi propus să le realizaţi în acest an. Cât de mult?
I.T.: Noi nu am avut posibilitatea de prinde în bugetul comunei prea mulţi bani pentru reabilittarea şi întreţinerea drumurilor comunale. Am mizat pe ajutorul pe care îl primeam, anunal, de la Consiliul Judeţean Neamţ. Sume care ţineau de puterea sa financiară. Nu ne-am gândit şi situaţia în care drumurile vor fi distruse de inundaţii. Vom ţine o şedinţă extrardinară de consiliu local, pentru a redirecţia sursele financiare. O să propun o rectificare de buget pentru dirija banii pentru a interveni în zonele calamitate. Ne vom folosi şi de utilajele pe care le avem în dotarea primăriei, pentru refacera arterelor principale de circulaţie, pentru decolmatarea şanţurilor de pe marginile drumurilor. Prioritare vor fi zonele cele mai afectate. Acum, la nivelul comunei, cred că avem în jur de 25 km de şanţuri colmatate şi peste 12 km de drumuri comunale şi săteşti afectate de inundaţii. Avem 3 podeţe din lemn, peste pârâul Râiosul, care au fost complet distruse. Alte două podeţe, tot din lemn, sunt şi ele afectate. Două punţi pietonale peste pârâul Topoliţa au fost şi ele distruse. Un pod din tuburi este complet colmatat şi distrus, zona respectivă fiind izolată. Deocamdată nu putem interveni, vremea nu permite. Este o situaţe grea, trebuie să ne mobilizăm cu toţii, să intervenim acolo unde situaţia o cere, să nu avem blcaje pe principalele artere rutiere, să se poată circula în condiţii cât de cât normale.
Rep.: Când aţi vorbit de mobilizare, cu siguranţă, v-aţi referit şi la cetăţenii a căror şanţuri din faţa porţilor n-au fost curăţate în primăvară. Aşa cum ar trebui să facă bunii gospodari…
I.T.: De „vină” este tot primarul, adică eu. Trebuie să spun asta. Până acum, la decolmatera şi curăţirea şanţurilor de la marginea drumurilor, foloseam oamenii beneficari de ajutor social acordat la Legea 416/2001. Acum, cu noile reglementări apărute în acest domeniu, s-a restrâns mult domniul ei de aplicare, de cuprindere a categoriilor sociale. Drept urmare a scăzut mult şi numărul beneficiarilor de ajutor social. Având mai puţini oameni la Legea 416, nu am mai reuşit să curăţăm toate şanţurile din comună, cum făceam în anii trecuţi. Cetăţenii ar rebui să înţeleagă că este de datoria lor să curăţe barem şanţul din faţa porţii, să nu mai aştepte ca să vină altcineva să facă treaba asta. E nevoie de mai mult spirit civic, să priceapă că au şi obligaţii, nu numai drepturi, pe care vin iute să le ceară de la primărie.
Rep.: Când fost ultima dată la Primăria Urecheni, aveţi în faţă un proiect pentru modernizarea unor drumuri comunale. E tot în stand by?
I.T.: Da, din păcate. Avem o investiţie a Consiliului Judeţean Neamţ care se realizează pe drumul Urecheni-Praxia-Bodeşti. Lucrarea a început în decembrie 2012, s-a turnat un prim stat de asfalt, mixtura asfaltică, pe o porţiune de circa 600 m. Din lipsa banilor, dar şi a venirii iernii, lucrările au fost sistate. Zăpada abundentă şi-a spus şi ea cuvântul. Aşa se face că o parte din acel drum a început să se degradeze. Neapărat trebuie intervenit, pentru a nu se strica tot ceea ce s-a făcut acolo. Am avut mai multe discuţii cu domnul Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, ne-a promis că în trimestrul III din acest an se vor aloca bani pentru modernizarea acelui drum, se va continua asfaltarea lui. Mai avem un proiect depus, dar nu sunt şanse de finanţare, trebuie să fim realişti. Nu cred că se va concretiza în acest an, din lipsa fondurilor financiare.
Rep.: Vă propun să vorbim tot despre apă. Dar nu de cea de la inundaţii, ci de cea de la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă, deja dat în folosinţă. Mai sunt cereri de branşamente?
I.T.: La oa actuală avem avem în jur de 350 de abonaţi. Noi suntem în tratative cu Compania Apa Serv pentru a preda sistemul de alimentare cu apă din comuna Urecheni. De anul viitor va veni un nou val de bani europeni, prin proiectele pe care le vor derula, vor realiza şi reţeau de canalizare la nivelul comunei Urecheni.
Rep.: Nu peste mul timp vor ieşi copii din şcoli, vine vacanţa mare. În loc veţi intra dumneavoastră cu lucrări de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de învăţămât. Unde se va întâmpla asta?
I.T.: Avem o lucrare de anvelopare a şcoli din Ingăreşti, este alocată şi suma necesară, vreo 80.000 lei. Suntem în tratative cu 3 firme de construcţie, vom vedea care va veni cu cea mai bună ofertă. După ce copii vor pleca în vacanţă, vom demara lucrările acolo. În faţă de proiect avem realizarea sălilor de sport la şcolile din Ingăreşti şi Urecheni, pentru crea condiţii optime desfăşurării activităţilor sportive în unităţile de învăţământ. Vrem să revigorăm sportul în şcoli, sport care trebuie privit ca un adevărat izvor de sănătate.
Rep.: Dacă e să discutăm tot de apă, de astă dată am să mă refer la cea care a întrat în sol, contribuind astfel la obţinerea de recolte mai mari. Contex în care vă întreb: Cum se face acum agricultură în comuna Urecheni?
I.T.: Din fericire, la acest capitol, avem motive să fim mulţumiţi. Culturile agricole arată foarte bine acum, promit roade frumoase. Asociaţiile create pe plan local au arendat terenurile agricole, îl lucrează mecanizat. În momentul de faţă, în toată comuna Urecheni, nu găseşti 20 de ari de pământ necultivat. Este foarte bine! Îmbucurător e şi faptul că oamenii s-au orientat şi spre zootehnie, de la an la an cresc efectivele de animale. Agricultura devine un domeniu atractiv,unul din care oamenii să scoată câştiguri. În plus s-au apucat şi de procesarea produselor agricole. La nivelul comunei, la ora actuală, sunt două mori de cereale, dar şi mori pentru prepararea furajelor pentru animale. Oamenii se gopodăresc, îşi rezolvă problemele pe plan local. Fac agricultură cum trebuie.
Tina CONDREA / Foto: Sorin PRUTEANU
