* “Slaba pregătire didactică şi metodică a unui mare număr de cadre didactice, motivaţia scazută pentru profesia de educator, salarizarea indecenţa şi lipsa de respect din partea elevilor – iată tot atâtea explicaţii pentru degradarea imaginii învăţământului”, susţine deputatul Ioan Munteanu
Probleme rămase fără rezolvare şi speranţe limitate. Acestea sunt doar două dintre ideile care îl leagă pe deputatul de Neamţ, Ioan Munteanu, de şcoala românească, la început de an şcolar. Imediat după deschiderea noului an şcolar, deputatul Ioan Munteanu a semnat şi susţinut în faţa colegilor din Camera Deputaţilor, o declaraţie politică în care zugrăveşte situaţia actuală a sistemului de învăţământ românesc raportat la “şcoala de altă dată”.
“Începe şcoala, prilej de bucurie şi emoţie pentru cei mici, de îngrijorare şi de nesiguranţă pentru cei mari. Părinţi, bunici, copii, cadre didactice, cu toţii îşi fac planuri şi trăiesc cu speranţa unui an mai bun. Din păcate, speranţele sunt limitate, dacăţinem seama că rămân nerezolvate destule probleme din anii trecuţi.Cu foarte puţin timp înainte de începerea cursurilor, încă mai sunt catedre vacante, deşi s-au desfăşurat etape suplimentare de ocupare a posturilor. Şcolile din zone mai îndepartate, care presupun o navetă dificilă, se aflăîn situaţia de a rămâne fără cadre didactice calificate care să-i aştepte pe copii în prima zi de şcoală. Încadrarea şcolilor cu suplinitori necalificaţi atrage după sine creşterea numărului de elevi incapabili să facă faţăşi celor mai simple evaluări. Slaba pregătire didacticăşi metodică a unui mare număr de cadre didactice, motivaţia scazută pentru profesia de educator, salarizarea indecenţa şi lipsa de respect din partea elevilor – iată tot atâtea explicaţii pentru degradarea imaginii învăţământului.La aspectele legate de calitatea profesionalăşi umană a celor ce se ocupă de educaţie, se adaugă neajunsurile generate de lipsa fondurilor, dar şi de neglijenţa factorilor responsabili. Lipsa autorizaţiilor de funcţionare, lipsa apei potabile şi a canalizării din şcoli, lipsa de spaţii de învăţare proaspăt igienizate, lipsa împrejmuirilor unităţilor şcolare, lipsa combustibilului pentru încălzire, toate acestea devin lipsuri mult mai observabile la începutul anului şcolar pentru încă destul de multe şcoli.Cu toţii cunoaştem necazurile cu care se confruntă unităţile de învăţământ, cu toţii avem soluţii, dar asta doar în timpul campaniilor electorale. Dacăîntrebi pe oricare politician, fie el de nivel judeţean sau naţional, care sunt priorităţile unui guvern, răspunsul va fi unul singur: educaţia şi sănătatea. Poate doar ordinea să fie inversată, adică sănătatea şi educaţia. Cu toate acestea, însă, cele două domenii răman întotdeauna vitregite la repartizarea fondurilor. Atâta vreme cât niciodatăîn aceşti 25 de ani de după revoluţie nu s-a ajuns la cele şase procente din PIB necesare bunei funcţionări a sistemului, este imposibil să vorbeşti despre baza materială corespunzatoare, despre gratuitatea învăţământului, despre atragerea elevilor la şcoala, despre salarii decente acordate cadrelor didactice. Este mult mai lesne să vorbeşti despre abandonul şcolar îngrijorător (aproximativ 18% dintre elevi), absenteism, şcoli lipsite de condiţii elementare de funcţionare, profesori demotivaţi şi elevi căzuţi la bacalaureat în proporţie de 80%. Ce şi cât face România pentru învăţământ? Exact ceea ce arată rezultatele la examene, adică aproape nimic. Ce pretenţii ar trebui să avem de la elevii şi de la oamenii şcolii? Cele care rezultă din investiţiile materiale şi umane făcute în domeniu. Ce performanţe poţi pretinde de la elevi unei şcoli în care sunt încadraţi suplinitori cu note de 2 şi 3 la examenele de titularizare?Nu-i deloc de mirare faptul căîn astfel de şcoli se înregistrează situaţii în care profesorii sunt agresaţi de către elevi şi în care actele de violenţa sunt îngrijoratoare. Aproape nimic nu mai aminteşte de dascalul respectat de altă dată, prin faţa căruia elevul nici nu îndrăznea să treacă”, spune deputatul Ioan Munteanu în declaraţia sa politică susţinută în plenul Camerei Deputaţilor.
Irina ŞTEFĂNESCU
