*Sămânţa deja a fost pusă sub brazdă pe 2600 ha
convorbire cu ing. Mihai Cojoc de la Direcţia pentru Agricultură Neamţ
Rep.: S-a dat „undă verde” însămânţărilor de primvară. Cum merge treaba?
Mihai Cojoc: Acum se lucrează mai mult la gospodăriile populaţiei, deci pe suprafeţe mai mici. Aici se poate intra mai uşor. Forţele mecanice mai puternice încă nu au putut intra masiv în câmp.
Rep.: La care culturi agricole au demarat lucrările?
M.M.: Între timp s-a mai şi arat. Semănatul a început la ovăz de primăvară, orzoaică de primăvară, la legume şi alte rădăcinoase, s-au plantat cartofi de vară şi de toamnă. Din plin s-a intrat şi la semănatul sfeclei de zahăr, dar şi la plantele de nutreţ. În total avem semănate peste 2600 ha. Este un început.
Rep.: Un început bun, promiţător?
M.C.: Eu zic că e bine. În sol avem umiditatea propice pentru agricultură. Asta e foarte bine. Că ne-a întârziat un pic, nu-i o problemă. Asta se poate recupera. Dispunem de forţele mecanice necesare, societăţiile sunt bine dotate. Pentru terenurile populaţiei sunt mai mulţi prestatori de servicii, se poate semăna în timp util.
Rep.: Ca stare de vegetaţie, putem vorbi de vreo întârziere? Deja am trecut de jumătatea lunii aprilie…
M.C.: Depine cum va evolua vremea în continuare. Este vorba de temperatură. Depinde de cît de repede se încălzeşte timpul. Asta nu mai depinde de forţa mecanică din agricultură, de om. Depinde şi de „mama natură”. Dacă se încălzeşte bine, fazele de vegetaţie se parcurg mult mai repede. Se poate recuperea întârzierea de acum. Asta depinde de vreme, umiditate în sol avem foarte bună pentru răsărirea tuturor culturilor agricole.
Rep.: Arăturile de primăvară sunt cu mult devansate faţă de semănături? E creat un front de lucru suficient pentru însămânţări?
M.C.: Nu se pune problema. Avem arături executate pe mai mult de 100.000 ha, pe care urmează să se facă însămânţările. Avem în faţă mult câmp arat. E un timp câştigat, în această privinţă.
Rep.: Aţi umblat prin tot judeţul, aţi discutat cu oamenii. Spre ce culturi se vor orienta în această primăvară? Ţinând cont şi de cum au ieşit în anii din urmă, după vânzarea recoltelor.
M.C.: Tot planele tehnice sunt pe primul plan. Mă refer, mai cu seamă, la floarea soarelui. Am rămas plăcut surprins că sfecla de zahăr se menţine la suprafaţa ocupată şi în anii din urmă, de peste 3100 ha. Anul acesta programul este de 3130, iar Agrana ne-a confirmat că atât se ve cultiva, este suprafaţa contractată pentru a fi ocupată cu sfecla de zahăr.
Rep.: Rapiţa a ieşit bine din iarnă, nu au mai fost probleme de îngeţ, ca în ani trecuţi…
M.C.: Nu sunt probleme de această dată. Cu rapiţă, în toamnă, au fost semănate 6550 ha, acum cultura arată foarte bine. E primul an, după mulţi, când nu se întoarce cultura. Este o plantă rentabilă, bine plătită şi, în plus, intră prima la recoltare, înaintea grâului. În vară, aduce primii bani agricultorilor.
Rep.: Cu plantele de nutreţ?
M.C.: S-a început bine, avem multe semănate cu această cultură.
Rep.: Porumbul se menţine în „topul preferinţelor” proprietarilor de teren. Dacă punem şi sprafeţele semănate cu cereale păioase, trecem cu mult de jumătatea terenului arabil din întregul judeţ. Chiar putem vorbi de monocultură…
M.C.: S-o spunem pe cea dreaptă, în ultimii ani preţul de vânzare al porumbului este chiar bun. Cei care aplică tehnologiile de cultură, au obţinut producţii de la 5 la 7 tone la hectar. A devenit o cultură rentabilă, căutată de exploataţiile agricole. Porumbul s-a valorificat bine, la preţuri bune. Acesta este motivul pentru care se cultivă mult porumb, se obţine beneficii de pe urma lui.
Rep.: Nu mai este cultivat în virtutea inerţiei, când omule zicea că pune porumb pentru că îl mănâncă şi el, şi găina, şi vaca…
Rep.: Nu mai e aşa. Porumbul a devenit efectiv o cultură rentabilă. Exploataţiile agricole pe asta merg.
Rep.: Cât din terenul agricol se lucrează în sistem asociativ, la nivelul judeţului?
M.C.: Modul de organizare este bun, se vede asta cu ochiul liber. Nu mai sunt „fâşiile” care de care mai colorate, fiecare cu cultura lui. În cea mai mare parte, pământul este lucrat în sistem asociativ. Dacă „batem” judeţul pe perioada de întreţinere a culturilor, arar mai vezi oameni cu sapa în spate pe ogoare. Se lucrează mecanizat, se utilizează şi erbicide.
Rep.: Se foloseşte sămânţă de calitate? Mai sunt agricultori care să coboare sămânţa din pod pentru a o pune sub brazdă?
M.C.: Deşi preţurile sunt destul de „piperate”, de la an la an, şi micii producători agricoli se orientează spre sămânţa certificată. Puţini sunt cei care mai folosesc sămânţa din pod, doar pe suprafeţe mici, în capătul grădinii. Oamenii fac sacrificii, pun un ban deoparte şi folosesc sămţânţă de calitate, cumpără îngrăşăminte chimice şi erbicide. Se vede asta după cum arată culturile în perioada de vegetaţie. Semn că se aplică agrotehnica modernă.
