Un nou număr al revistei „Antiteze“ (40)

Cu un sumar bogat și atractiv ne surprinde nr. 3 (40)/ 2015 al revistei de literatură și artă „Antiteze“, publicație editată de Societatea Scriitorilor din județul Neamț (SSJN) (președinte:  Cristian Livescu), printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean Neamț. Editorialul semnat de Raluca Naclad, redactorul șef, se ocupă de o temă viu discutată în ultimul timp, anume Legea 217/2015, ce reglementează „interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității“. Spune autoarea: „E atât de nedrept să pui sub aceeași condamnare pe criminalul Horia Sima și pe jertfelnicul părinte Iustin Pârvu, condamnat ca legionar doar pentru că a dat bani unuia care, chipurile, strângea ajutoare pentru condamnații din munți, dar care făcea o listă pentru Securitate de dușmani ai poporului. Da, avem nevoie de o lege care să interzică propagarea urii inter-etnice, dar trebuie să avem grijă cum o formulăm…“

Un spațiu generos este acordat în cuprinsul revistei Colocviului Asociației Internaționale a Criticilor Literari (AICL), care a avut loc în primăvara acestui an la Piatra Neamț, eveniment căruia mass-media nemțeană nu i-a acordat o atenție pe măsură. Aflăm aici foarte multe detalii despre această întrunire a unor personalități de seamă din spațiul literar și cultural european (cu deosebire italiene), dar și de peste ocean sau din Japonia, entuziasmate de modul în care și-au desfășurat lucrările, dar mai ales de Muzeul arheologic al Civilizației Cucuteni din Piatra Neamț, pe care l-au vizitat cu atenție și de unde au plecat absolut impresionate, spunând că „nemțenii nici nu știu ce comoară unică au lângă ei“ (vezi în acest sens interviul cu Neria de Giovanni, președinta Asociației). Aflăm apoi că numeroase referiri comparatiste s-au făcut în timpul manifestării între personalități ale literaturii europene și scriitori români de primă mărime, între care Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica, G. Călinescu, Adrian Marino, interesant în acest sens fiind studiul lui Pierfranco Bruni, „Cesare Pavese, anti-ideologul“, inclus în cuprins. De asemenea, cu acest prilej Cristian Livescu a fost primit membru al AICL (comunicarea sa, intitulată „Dante, esența creației și istoria ca literatură“, e reprodusă integral în revistă), iar Horia C. Alupului a fost distins cu Premiul FARFA și Diploma de onoare a asociației, pentru organizarea celor două ediții ale manifestării în România.

Tot în cadrul conexiunilor româno-italiene, „Antiteze“ publică, în traducerea Gabrielei Apostol, câteva poeme inedite de Cesare Pavese, precum și fragmente dintr-o piesă de teatru jucată acum cu mare succes în noua stagiune pe scena Teatrului Tineretului, „Revanșa“ de tânărul autor italian Michele Santeramo.

Semnalăm de asemenea din cuprins interviul cu poeta și publicista Francisca Ricinski (Germania), originară din județul nostru, fragmentul deosebit de interesant intitulat „Discurs asupra istoriei universale“ de filozoful arab Ibn Khaladun (1332-1406), tradus de Viorica S. Constantinescu; cronica literară semnată de Cristian Livescu, comentând opera lui Matei Vișniec, autor cu o bună cotă la noi și în Franța; o interesantă recuperare a unui scriitor interbelic, Paul Sterian, de Camelia Suruianu, cu reproducerea excepționalului eseu al acestuia „Umorul sfinților“; eseurile lui Mihai Capșa („Huysmans și Noua religie“) și Ana C. Vârlan („Omul în căutarea sensului vieții“); paginile de comentariu și exegeză dedicate de Constantin Tomșa eruditului profesor romașcan Gheorghe A.M. Ciobanu, care de curând a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 90 ani; prozele „Daria“ de Violeta Lăcătușu și „Accidentul“ de Bică Nelu Căciuleanu, precum și poemele semnate de David Alexandru; contribuția „Începuturile comunității evreiești din Târgu Neamț“ de Emanuel Bălan.

Ca de obicei, revista publică o radiografie a premierelor recente ale Teatrului Tineretului, agenda evenimentelor culturale la care a fost prezentă SSJN, precum și savurosul Dicționar de argou. Vom încheia spunând că revista nemțeană beneficiază de o agreabilă ținută grafică, semnată de Oliv Bezem. (M.B.)