*”Voi cere bani europeni pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalzare” -declară primarul comunei Tupilaţi
Rep.: Ce proiecte aveţi în atenţie? În ce măsură vă puteţi bizuiţi pe bugetul local pentru a realiza lucrările pe care vi l-aţi propus?
Petru Gherghel: Fiecare priveşte în perspectivă, însoţit de gândurile cele mai bune, cu cât mai multe proiecte în portofoliu. Eu sper să fie un an mai bun, să pot face cât mai multe lucruri bune pentru cetăţeni, ca să se bucure şi ei de realizările noastre. Îvestiţiile făcute să fie efectiv în folosul lor.
Rep.: O mare bucurie deja le-aţi făcut. Mă refer la darea în folosinţă a tuturor investiţiilor incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Lăsate pe seama bugetului local, aceste investiţii mari nu aveau nici o şansă de izbândă…
P.G.: Toate investiţiile incluse în proiectul integrat au fost date în folosinţă, oamenii se bucură de ceva vreme de ele. Cu banii europeni primiţi s-a asfaltat un drum pe o lungime de 7,5 km, s-au betonat şi şanţurile riverane. S-a construit centrul social de zi pentru elevi tip after school, care este dotat cu tot ce este necesar. Au fost reabilitate căminul cultural şi muzeul sătesc, s-au făcut şi dotările pentru activităţile organizate aici. Tot cu fonduri europene au fost achiziţionate şi două utilaje multifuncţionale, de care ne-am folosit şi, în continuare, le vom utiliza la deszăpeziri.
Rep.: Ce se întâmplă la after school? E dat şi el în folosinţă, şi-a dovedit menirea?
P.G.: La început, era o oarecare reticenţă din partea tuturor. Era mai greu de înţeles cuvântul, care este exact menirea construcţiei pentru after schhol. Acum, nu mai facem faţă solicitărilor venite din partea elevilor şi a părinţilor. After school a fost grândit şi proiectat pentru a veni în sprijinul copiilor defavorizaţi, cei ai cărora părinţii sunt plecaţi la muncă înstrăinătate. După programul şcolar, copii vin aici, la after school, şi fac meditaţii cu profesori de la şcoală. Acum vor toţi elevii să vină la meditaţie.
Rep.: Cum v-aţi descurcat cu plata meditatorilor?
P.G.: Aici e problema mai dificilă, care încă nu-i rezolvată. Deocamdată n-am înţeles cu profesorii, fac meditaţii cu copiii, dar fără plată. Trebuie să găsim o soluţie pentru plata profesorilor. Am discutat cu primăriţa de Săbăoani Valeria Dascălu, care este şi preşedinta Asociaţiei Comunelor din România-Filiala Neamţ. Prin ACOR vom rezolva problema cu plata cadrelor didactice care ucrează şi la after school. Ne bizuim pe asta.
Rep.: Investiţii în derulare?
P.G.: De anul trecut am început lucrările de modernizare a drumului comunal pe ruta Tupilaţi-Arămoaia. Finanţarea acestei investiţii se face din fonduri guvernamentale. Lucrăm în continuare, să vedem ce bani se vor aloca anul acesta.
Rep.: Vă propun să ne întoarcem la fondurile europene. Aţi dovedit că le puteţi accesa, dovadă implemenarea în cele mai bune condiţii a proiectului integrat de 2,5 milioane euro. Din acest an vine o nouă alocare financiară europeană, una mai consistententă atunci când vine vorba de agricultură şi dezvoltare rurală. Spre ce investiţii vă orientaţi?
P.G.: Fondurile europene reprezintă singura posibilitate de a face investiţii mai mari în comună. Este şansa noastră, a comunităţilor mai mici. Altfel nu ne descurcăm. Este motivul pentru care mă zbat să atrag cât mai multe fonduri europene. Mă gândesc la realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate. Este investiţie absolut necesară în comuna Tupilaţi. Cu seceta din ultima vreme au secat multe fântâni pe raza comunei Tupilaţi. Cu siguranţă, voi cere bani europeni pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Este investiţia cea mai oportună pentru locuitorii comunei noastre. Şi, neapărat, trebuiesc făcute ambele sisteme, de apă şi canal. Nu va fi afectată infrastructura rutieră, pentru că reţelele de apă şi canal vor fi marginea drumurilor, cu subtraversări, acolo unde este nevoie. Nu va fi afectată infrastrucctura rutieră. Sunt multe posibilităţi în acest sens.
Rep.: Până la urmă, activitatea de învăţămând din toată comuna se rezumă doar la şcoala şi grădiniţia din Tupilaţi, deşi comuna are 3 sate. Au elevii cu ce face naveta?
P.G.: De mai bine de un an am dat în folosinţa noua grădiniţă din Tupilaţi, este clădire foarte cochetă, sapţioasă şi judicios compartimentată. Sunt cele mai bune condiţii pentru activitatea preşcolarilor. Ca de afltel şi în şcoala din satul de centru Tupilaţi. Clădirea şcolii a fost termoizolată, are sistem de încălzire centrală. Numai copii să vrea să înveţe, că au toate condiţiile create pentru asta. Eu, ca primar, şi Aura Diaconescu, ca director al Şcolii Tupilaţi, ne dăm silinţa ca elevii să aibă tot cele le trebuie pentru desfăşurarea optimă a procesului instructiv-educativ. Din păcate, microbuz şcolar nu avem. Poate vom primi şi noi maşină pentru transportul elevilor. Copii fac naveta cu autobuzele, dar nu sunt mulţi în această situaţie. Sunt vreo 7 elevi.
Rep.: Cum aţi rezolvat problema păşunelor comunale? Că acum e „bătaia peştelului”…
P.G.: Noi am concesionat izlazurile comunale, am organizat licitaţii pentru asta, cu vreo doi ani în urmă. Cetăţenii organizează stâni, se înţeleg între ei. Necazul e că, la noi, păşunea este insuficientă, comparativ cu soliticările care vin de la crescătorii de animale. Asta e situaţia! Bine că se îngrijesc de păşunile pe care o au, le curăţă, dau cu îngrăşăminte. Că doar ei primesc subvenţia pentru păşune. Noi, cei de la primărie, mergem să verificăm dacă toate aceste lucrări sunt făcute ori nu. Este în interesul lor, dacă păşunea tot nu ajunge, barem să fie de îngrijită, să fie de calitate.
Rep.: Ati terminat cu aplicarea legilor funciare? Mă refer la cea de anul trecut, cea cu retrocedările proprietăţilor preluate abuziv în perioada regimului comunist… Sediul Primăriei Tupilaţi a fost deja retrocedat, cu ceva ani în urmă. Mai sunt şi alte solicitări de acest gen?
P.G.: Fostul sediu de primărie a fost retrocedat la Legea 10, încă din anul 2000. Între timp, am reuşit să ne construim sediu nou de primărie. Mai este o cerere de retrocedarea către foştii proprietari a Hanului Ancuţei. Cererea am trimis-o la Prefectura Neamţ. Cât despre terenuri, mai avem de măsurat nişte tarlale. Ne bucurăm că vremea s-a mai liniştit, vom putea ieşi în câmp. Cred vom finaliza măsurătorile în această săptămână.
Rep.: Dacă discutăm de pământ, de măsurarea lui, vă întreb: cum se lucrează?
P.G.: Ne bucurăm că lumea a început să înţeleagă că pământul se lucrează cel mai bine pe sole mari, dă producţii mai bune aşa. Pe raza comunei Tupilaţi avem constituite 5 asociaţii agricole, lucrează terenul mecanizat, aplică tehnologiile specifice fiecărei culturi. Cei mai mulţi dintre proprietarii de teren sunt oameni în vârstă, aşa că au dat pământul la asociaţii. În privinţa arendei, sunt mulţumi de produsele pe care le primesc. Asta e un lucru bun.
Pagină realizată de Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU
