Tot aurul din lume

canotori.jpg

De la stânga la dreapta, Andreea Sticea, Nicu Bocancea, Ana Maria Grăpinoiu, Alexandru Bârsan, Antonia Cerbu, Dorina Otea şi Dragoş Bojescu.

* Canotorii pietreni au câştigat tot ceea ce se putea câştiga în acest sezon: Mondiale, Europene, Balcanice şi Naţionale

Campionii canotori s-au reunit, ieri, în curtea şcolii, la deschiderea noului an de învăţământ. Este unul din puţinele momente importante trăite acasă. Aniversările şi alte evenimente din viaţa personală le petrec, de regulă, în cantonament, la Snagov. Şi cea mai mare parte a cursurilor tot acolo o vor face. Pentru unii, şederea acasă ia sfârşit pe 1 octombrie. Juniorii mari vor rămâne până pe 15, în cea mai lungă pauză de lot.

Din curtea şcolii, canotorii de performanţă de la CS Ceahlăul şi LPS s-au mutat la club, pentru deschiderea festivă a unui nou sezon competiţional. Directorul Valentin Gavril, cel care i-a selecţionat pe toţi, ca antrenor, şi-a aşteptat campionii cu un tort şi suc. Patru fete- Dorina Otea, Andreea Sticea, Antonia Cerbu, Ana Maria Grăpinoiu- şi trei băieţi- Nicu Bocancea, Alexandru Bârsan şi Dragoş Bojescu- alcătuiesc grupa de performanţă a canotajului pietrean, care a câştigat în acest sezon tot ceea ce se putea câştiga: aur mondial, european, balcanic şi naţional.

Sportivii şi antrenorul şi-au amintit cu zâmbetul pe buze, dar şi în lacrimi, ceea ce a însemnat ultimul sezon, unul ca de război, cu muncă, suferinţe, dar şi bucurii, pe care şi celor ce le-au trăit le este greu să le prezinte în cuvinte.

 

* „Văd în tine o viitoare campioană mondială”

 

Dintre campionii de astăzi, cei mai mulţi nu se apropiaseră de apă, până acum patru- cinci ani, nici măcar pentru scăldat. Pe toţi i-a adus la canotaj Valentin Gavril, care umblă în fiecare toamnă după alţi şi alţi performeri. Îi caută în afara oraşului, unde colegii de meserie ajung mai  greu în selecţie. Campionii din Belarus şi Lituania sunt de la Urecheni, Costişa, de pe Valea Muntelui, chiar şi din alte judeţe.

Când intră într-o clasă, antrenorul le caută copiilor privirea. Îi vrea pe cei care nu îşi apleacă ochii.

„Văd în tine o viitoare campioană mondială”, li s-a adresat antrenorul, rând pe rând, Dorinei Otea, Antoniei Cerbu şi celorlaltor fete de aur.

Înaintea sa, pe una dintre ele încercase să o convingă un antrenor de handbal, dar felul în care s-a prezentat nu i-a inspirat încredere viitoarei canotoare, liderul unei alte generaţii de excepţie a clubului Ceahlăul: Dorina Otea.

Campioană europeană, în primăvară, la Minsk, canotoarea de 18 ani plânge şi acum când îşi aminteşte de incidentul de la Mondiale. Ea şi colegele sale conduceau detaşat spre titlu la 4 vâsle, dar au eşuat în baliză cu 30 de metri înainte de sosire. Au fost considerate campioanele morale şi toţi concurenţii le-au aplaudat, dar toate gesturile de simpatie nu au compensat pierderea medaliei.

Campioană mondială în 2012, Dorina Otea speră să facă uitat 2013 anul viitor, la tineret.

 

* Prima şi ultima barcă

 

Andreea Sticea şi Antonia Cerbu au câştigat titlul european şi pe cel mondial la 8+1, în această vară, dar şi-au îndeplinit visul cu multă suferinţă. Amândouă au concurat accidentate în Lituania, la Mondiale, fără să spună nimănui. Antonia se chinuia cu o mai veche fisură la tibia stângă, nediagnosticată, iar Andreea avea nevoie de ajutor pentru a coborî din pat, din cauza durerilor de spate. Au plâns pe ascuns, pentru a nu fi scoase din lot. Era ultima lor şansă de a prinde şi barca pentru Mondiale la junioare, după ce câştigaseră aurul european. Altfel, visul ar fi fost incomplet, iar promisiunea antrenorului lor, doar pe jumătate onorată.

„Viaţa mea în canotaj a început acum patru ani, când domnul antrenor Valentin Gavril mi-a promis că voi avea un viitor frumos, ceea ce s-a dovedit adevărat”, a spus Andreea Sticea, de loc din Ciohorăni- Iaşi.

Cantoarea de 18 ani le este la fel de recunoscătoare lui Dumnezeu şi tuturor antrenorilor cu care munceşte la Snagov, începând cu cea a Ceahlăului, Elena Stan.

„A fost foarte greu, dar când ţi se cântă imnul, uiţi de tot răul făcut şi primit. Nu pot descrie bucuria pe care o simţi. Ştiu doar că vreau să repet aceste performanţe şi să ajung la Olimpiadă”, spune coechipiera Andreei, Antonia Cerbu.

Cele două s-au aflat la prima participare într-o competiţie internaţională şi ultima la juniori, pentru că vor trece la tineret.

Ana Maria Grăpinoiu (16 ani), în schimb, mai are doi ani să confirme aurul european câştigat la 4 rame, în 2013, sezon în care a fost mezina lotului naţional de juniori.

 

* „Năzbâtii” de campion european

 

Nicu Bocancea şi coehipierii săi au fost surpriza Campionatului European cu succesul de la 4 vâsle. Care i-a mirat până şi pe tinerii canotori. Ei nu aveau decât o singură dorinţă înainte de finală: să bată Italia, campioana continentului şi a lumii. Şi le-a reuşit.

„Cam cu atât i-am bătut”, a deschis palma câteva zeci de centimetri canotorul de 18 ani.

La Mondiale, băieţii au rămas în afara finalei, un „mic eşec”, cum l-a numit sportivul Ceahlăului, pe care îşi propune să  nu îl mai repete. Victoria de la Minsk l-a făcut să ia canotajul mult mai în serios, iar acum le mulţumeşte antrenorilor pentru că i-au trecut cu vederea unele „năzbâtii”.

Succesele din această vară sunt o motivaţie şi pentru următorul „ val” de performanţă, în care se mai remarcă Alexandru Bârsan. A făcut o figură bună la Naţionale, în această vară, câştigând trei medalii, iar anul viitor vrea să prindă o barcă de Europene sau Mondiale.

„Practic cu drag canotajul şi îmi place ceea ce fac”, mai spune, convingător, sportivul de 16 ani, unul pasionat, muncitor, inteligent şi hotărât.

La fel de motivat se simte şi Dragoş Bojescu, pentru care 2013 a fost unul al ezitărilor.