Sub coordonarea politologului ieșean Sorin Bocancea, paginile de dezbateri „Polis” analizează problema predării religiei în școală, urmare a recentei decizii a Curții Constituționale a României, care prevede non-obligativitatea participării elevilor la orele de religie. Contribuțiile celor invitați să dezbată sunt, ca de obicei, argumentate și implică atât divergența opiniilor, cât și complementaritatea acestora. În acest număr, răspund provocării adresate de editorul coordonator Mark Bucuci, Georgeta Condur, Constantin Ilaș, Silviu Rogobete și părintele Constantin Sturzu.
Dosarul tematic propus de scriitorul sibian Radu Vancu în paginile 6-7 are în centru proiectul de reeditare a operelor semnate de Gheorghe Crăciun, realizat prin grija lui Carmen Mușat și a Oanei Crăciun. Inițiat la finele anului trecut de către Editura Cartea Românească, acest proiect a debutat cu publicarea romanului „Acte originale / Copii legalizate”, pe care îl recenzează criticii revistei TIMPUL, Andrei C. Șerban și Ioan Șerbu, iar Caius Dobrescu, Rodica Ilie și Romulus Bucur sintetizează raporturile dintre autor și opera sa.
Despre cum s-a prezentat Filosofia la Târgul de Carte LIBREX 2015 ne propune să aflăm profesorul George Bondor, în paginile pe care le coordonează. Sunt recenzate patru volume proaspăt lansate, apariții editoriale ale Editurii Universității „Al. I. Cuza”, prin cronici semnate de Petru Bejan (Diana Mărgărit, Ioan-Alexandru Tofan, coord., „Bestiarul puterii. Discursuri, practici, manifestări”), Corneliu Bîlbă (Diana Mărgărit, „Pe culmile democrației. De la statul-națiune la sfera globală”), Ștefan Afloroaei (Ioan-Alexandru Tofan, „Cuvinte, lucruri, imagini. Teorie critică la Walter Benjamin și Theodor W. Adorno”) și Cristian Moisuc (Florin Crîșmăreanu, „Analogie și hristologie. Studii dionisiene și maximiene”).
În pagina dedicată opiniilor, criticul literar Daniel Cristea-Enache scrie despre noua montare marca Andrei Șerban a spectacolului „Omul bun din Senciuan”, de la Teatrul „Bulandra”, iar Roxana Patraș ne readuce în atenție oamenii politici din secolul al XIX-lea, spre a „deconspira” resursele istorice ale „solidarității transpartinice” din spațiul românesc. Analizele semnate de Lucian Dîrdală și Bogdan Călinescu sunt dedicate orei de religie și, respectiv, atracției pe care autocrați precum Putin o exercită asupa dreptei franceze actuale. Urmează temele incitante abordate de Stelian Dumistrăcel, care scrie despre „toponimia personală” din Moldova, de Lavinia Pruteanu, preocupată să descopere, cu instrumentele psihologiei, demonii din palate și castele, de Mioara Anton, care explică, din unghiul „cotidianului comunist”, ce a însemnat „dragostea fatală” în cazul scriitorului Petru Dumitriu și de Teodora Manea, ce are în atenția tradiția englezilor de a-și vinde nevestele. O nouă pagină cu subiect exclusiv propune Adina Scutelnicu, care îl aduce în fața publicului din România pe artistul Charles Lewton-Brain, cel care a revoluționat metalurgia, prin operele sale, din perspectivă artistică.Pe pagina finală, Radu Vancu continuă dezbaterea „în chestiunea Premiului Eminescu”, oferind răspunsuri la pozițiile adoptate în această problemă de Andrei Pleșu și, respectiv, Nicolae Manolescu.
Ediția din luna martie a revistei de cultură contemporană TIMPUL își așteaptă, așadar, cititorii, într-un dublu format: cel tipărit, difuzat prin rețeaua de distribuție Inmedio și prin rețelele locale, și cel virtual, disponibil pe platforma web a publicației, www.revistatimpul.ro.
Prof.univ.dr. Daniel Șandru