Terapii estivale, la munte și la mare

21/07/2019

Sezonul estival vine plăcerile și neplăceri precum migrenele, leșinul canicular, răul de călătorie sau de munte. Toate aceste afecțiuni pot fi combătute cu produse din plante, tratament completat cu o alimentație pe bază de fructe și legume consumate într-o cantitate mai mare. Printre acestea se numără cireşe, vişine, caise, piersici, varză, mărar. La fel de benefică este și mierea de albine, câte o lingură la fiecare masă. 8 De leac, plantele medicinale și aromatice În terapia cu plante medicinale şi aromatice, pe primul loc se situează uleiul de lavandă sau tinctură alcoolică de lavandă. Aceleaşi acţiuni vor avea masajele pe frunte, tâmple, ceafă şi tălpi, cu un amestec de uleiuri eterice din brad, pin, mentă şi fenicul, pe substrat de glicerină şi alcool. Aceste uleiuri eterice vor putea fi mirosite profund şi repetat, prin îmbibarea unui tampon de vată ce se ţine în jurul nasului. În consumul intern, efecte sedative au infuziile din flori de tei, muşeţel, lavandă, soc, iasomie, frunze de mentă, Gingko biloba, roiniţă şi rozmarin, luate separat sau în amestec, cu adaos de bitter suedez, herba de sunătoare, sovârv şi patlagină, fructe de ienupăr, anason, chimion şi conuri de hamei. În timpul crizelor cu ameţeli şi tulburări de echilibru se va lua tinctură de păducel, valeriană şi talpa-gâştei. În tratamentul extern recomandă comprese reci pe frunte şi tâmple, cu infuzii sau tincturi de Gingko biloba, mentă, melisă, băi de mâini şi picioare cu infuzii de lavandă, mentă, roiniţă, pătrunjel, păducel, muşeţel şi inhalaţii cu aburi din oţet de mere amestecat cu infuzie de busuioc. 8 Leac pentru răul de munte, la altitudini mari Dacă ai programat o drumeție montană la altitudini de peste 2.000 m, află mai întâi dacă ai „rău de munte”. Este vorba despre o stare care are drept cauză principală lipsa de adaptare a organismului la cote înalte, cu aer rarefiat, sărac în oxigen. Această tulburare nu este un ”amănunt” de neglijat, dimpotriva. Tulburările survin în primele patru zile de urcare la altitudine. Simptomele cele mai frecvente sunt durerile de cap asociate cu vertije, zumzăit în urechi, insomnii, greţuri, vărsături, balonări abdo minale şi pierdere a poftei de mâncare. Repausul atenuează tulburările care dispar dupa câteva zile de adaptare, dacă persistă, coborârea la o altitudine inferioară permite dispariţia lor. În ajunul ascensiunii pe munte se recomandă repaos, evitarea meselor copioase, a fumatului şi a băuturilor alcoolice. În timpul urcării vor fi evitate eforturile fizice prea mari, iar ascensiunile vor fi graduate în trepte zilnice de 300-400 m altitudine, pentru acomodarea organismului cu diferenţele de înălţime.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU

Urmatorul articol >
Flori celebre: trandafirii

Lasa un comentariu