*40% din sortimentele analizate de APC au calitatea a II-a, fiind vândute la preț de calitate superioară
Folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Aceeași clorură de calciu se utilizează, pe timp de iarnă, la deszăpezirea șoselelor. În organismul uman face ravagii, spun medicii și specialiștii Asociației Pro Consumatori, care studiază alimentele și avertizează populația cu privire la conținutul nociv al unor preparate atent analizate.
„40% din sortimentele de telemea analizate au calitatea a II-a. Consumatorii cumpără brânză telemea de vacă, de calitatea a II-a, la preț de calitate superioară! Iar unul din 3 sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu! Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă“, avertizează specialiștii APC, printr-un comunicat emis în urmă cu două zile.
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate în marile structuri comerciale.
Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!“. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Conform definiției, brânza telemea se obține tradițional din lapte proaspăt, cald încă ori încălzit ușor, în care s-a adăugat cheag (concentrat enzimatic extras cu sare din stomac de animale rumegătoare tinere, neajunse în stadiul consumării de iarbă). Cașul obținut se eliberează de zer și feliile ori calupurile de precipitat se pun la sare (sare uscată ori saramură), păstrându-se apoi la răcoare, în saramură timp de săptămâni, chiar luni, perioadă în care se petrec treptat schimbări organoleptice specifice.
„În ultimii ani asistăm la un proces de «denaturare legală» a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor onești, proces care a culminat, în unele situații, chiar cu dispariția acestora, cât și la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punându-le acestora chiar sănătatea în pericol. În aceste condiții, până când prin intermediul unor legi se va interzice producția și comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora prin realizarea de studii, care să demaște astfel de practici, astfel încât consumatorii să nu mai achiziționeze produse de o calitate scăzută și cu încărcătură chimică ridicată, fapt ce va duce în cel mai scurt timp la dispariția unor astfel de produse datorită cererii scăzute pentru acestea, nemaiexistând astfel interesul economic din partea unor astfel de producători pentru fabricarea unor astfel de produse“, a transmis conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.
Factor de risc pentru boli precum Alzheimer și Parkinson
În ceea ce privește valoarea energetică per 100 grame produs, specialiștii APC susțin că, din analizele lor, aceasta variază între 169 kcal și 310 kcal. Iar cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 12 grame și 26 grame din care grăsimi saturate între 8,4 grame și 18 grame per 100 grame produs. „Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistența la insulină, favorizând apariția diabetului de tip 2 și determină deficiențe de învățare la tineri“, subliniază APC.
De asemenea, produsele analizate au un conținut ridicat de sare, care variază între 1 gram și 6 grame. Iar așa cum au subliniat specialiștii APC, persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame).
„În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, sortimentele de brânză telemea de vacă, maturată, având un conținut ridicat de grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și de sare (mai mult de 1,5 grame per 100 grame produs) nu sunt recomandate copiilor“, avertizează APC.