Judecătorii de la Tribunalul București au aplicat, conform procedurii, legea penală mai favorabilă în pronunțarea sentințelor în dosarul „Academiei Infractorilor“. Mai mult, Adrian Marin Botez a recunoscut acuzațiile, probele și modul cum au fost administrate și astfel a beneficiat de o altă prevedere a legii penale care i-a adus o reducere de o treime din limitele de pedepse prevăzute pentru infracțiunile de care este acuzat.
Chiar și așa, Adrian Marin Botez (fost Lazăr, cunoscut drept Țâță) a primit, în Vinerea Mare, o sentință-record după aplicarea Codului Penal din 1969. Pedeapsa dispusă de judecători însumează 34 de ani 5 luni și 10 zile de închisoare, pentru instigare la tâlhărie, instigare la furt calificat și constituire de grup infracțional organizat. Pedeapsa reunește tot ce a comis el în ultimii cinci-șase ani și a fost dovedit de anchetatori și judecat în instanțe. Privind la modul brut, la cei 39 de ani neîmpliniți, Adrian Marin Botez este în fața unei pedepse care îi aduce perspectiva de a îmbătrâni în închisoare. Dar ar putea beneficia și de eliberare condiționată.
*22 ani, 5 luni și 10 zile închisoare pentru faptele din dosarul „Academia infractorilor“
Pentru faptele din dosarul „Academia infractorilor“ cea mare pedeapsă dată de magistrați este de 16 ani închisoare pentru instigare la tâlhărie calificată, instanța declarându-l astfel vinovat de implicarea în 24 de fapte: „În baza art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 211 alin.1, alin.2 lit. a și c, alin. 2 1 lit. a și b și alin. 3 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă inculpatul Marin Botez Adrian, zis «Țâță», pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie în formă continuată (24 de acte materiale), la pedeapsa de 16 (șaisprezece) ani închisoare“, potrivit dispozitivului deciziei Tribunalului.
DIICOT a demonstrat în fața magistraților că Adrian Botez Marin, prin gruparea pe care a inițiat-o, i-a determinat pe „recruți“ să comită 24 de tâlhării în magazine de bijuterii din Europa, prin spargeri-fulger ce durau 60 de secunde.
Pedeapsa în cazul lui Țâță mai este compusă din alți 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată în formă continuată, agravată de comiterea în stare de recidivă postcondamnatorie (fapta de la Milano – 01.12.2015); din 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat (fapta din Andora – 05.04.2011); din 3 ani și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie (rămasă în faza tentativei, fapta de la Aarhus-Danemarca – 10.04.2015). Cea mai mică pedeapsă este pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, de 3 ani și 4 luni închisoare.
Din contopirea pedepselor, instanța i-a aplicat-o pe cea mai grea, de 16 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din toate celelalte pedepse, rezultând 22 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare.
*…Plus 12 ani din dosarul „Bariera“
Tot prin aplicarea legii penale, Tribunalul București a adăugat la pedeapsa de 22 ani 5 luni și 10 zile pe cealaltă, din dosarul „Bariera“ (bătaia de la bariera de la Lilieci, din Bacău, care l-a adus pe Ioan Dumitru Mironescu la un pas de moarte). Astfel, s-a ajuns la o sentință-record, prin care Țâță a fost condamnat la peste 34 ani de închisoare, în condițiile în care în România cea mai mare pedeapsă ce se poate dispune este de 30 de ani (sau detențiune pe viață), instanța reducând până la această limită pedeapsa în cazul lui. ,,În temeiul art. 43 alin. 1 Cod penal adaugă pedeapsa aplicată prin prezenta la restul de pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 45/D/2013 din 15.02.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 4625/110/2011*, definitivă prin decizia penală nr. 2215/30.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultând pedeapsa de 34 (treizeci și patru) ani, 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare. În baza art. 2 alin. 3 Cod penal raportat la art. 60 alin. 1 Cod penal condamnă, în final, inculpatul Marin Botez Adrian la pedeapsa de 30 (treizeci) ani închisoare, cuantum redus la maximul general al pedepsei închisorii în conformitate cu dispozițiile legale menționate. Pedeapsa se execută în regim penitenciar în conformitate cu prevederile art. 60 Cod penal“, mai arată documentul citat.
În plus, după executarea pedepsei principale Adrian Botez Marin are interzise o serie de drepturi civile pe o perioadă de 5 ani. Instanța a mai dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
*1.000.000 lei are de achitat statului Adrian Botez, drept cheltuieli judiciare
Instanța a mai dispus ca Adrian Marin Botez să achite drept cheltuieli judiciare către stat suma de 1.000.000 lei.
Alături de el, au mai recunoscut și au fost condamnați, pe 29 aprilie, alți opt inculpați, foști recruți și persoane implicate în ajutorul de care Țâță s-a bucurat în perioada în care era urmărit general și de negăsit. Astfel, singura care are o pedeapsă cu suspendare este Alexandra Gheorghiu (zisă Alexa) – 3 ani pentru aderare la gruparea infracțională și favorizarea făptuitorului. Pe perioada supravegherii, inculpata va trebui să execute 120 de zile de muncă neplătită, în folosul comunității, în cadrul Direcției de protecție a Copilului Neamț ori la Agenția de Șomaj Neamț.
Ceilalți inculpați care au recunoscut au sentințe de cu executare: Florin Alexandru Pădurean (zis Glonț sau Baros) 3 ani și 11 luni pentru aderare la grupare și favorizarea făptuitorului, Florin Daniel Diță (zis Butuc) are o pedeapsă de 4 ani și 2 luni, în vreme ce Cătălin Ionuț Ispas, Petru Cosmin Munteanu și Mihai Constantin au fiecare 4 ani și 5 luni, Petru Bogdan Movilă are 5 ani și 7 luni și Cosmin Andrei Rusu are de executat 3 ani de închisoare.
Și aceștia au de achitat la stat între 8.000 și 12.000 lei cheltuieli judiciare.
Potrivit dosarului, DIICOT a demarat cercetările în cazul „Academia infractorilor români“ din anul 2013. Gruparea a fost supravegheată și astfel anchetatorii au obținut suficiente probe, potrivit cărora au fost implicați peste 100 de recruți în această asociere paramilitară inițiată și organizată de Țâță cu scopul de a da spargeri și de a comite jafuri în țări europene. Cei recrutați de Țâță, toți din Neamț, erau apoi antrenați, coordonați și controlați pentru acțiuni în forță asupra magazinelor de bijuterii și ceasuri din țările bogate europene.
Potrivit dosarului, „Academia infractorilor români“ era în evidențele Interpol și Europol, nu doar la DIICOT. Instrumentarea acestui dosar a însemnat costuri de aproximativ 300.000 euro, una din cele mai mari sume alocate până acum și în care au fost implicați în jur de 200 de specialiști și ofițeri de la Direcția Operațiuni Speciale (DOS), de la Serviciul Român de Informații (SRI), de la Investigații Criminale, Jandarmeria Română și procurori ai DIICOT, alături de omologi din țările în care a acționat gruparea infracțională.
În cauză este vorba de un prejudiciu de circa 8,5 milioane euro cauzat prin jafurile date în țări ca Anglia, Belgia, Italia, Franța, Germania, Austria, Danemarca, Andora, într-un total de 27 de tâlhării și tentative și două furturi, spun procurorii, comise din anul 2011 până în anul 2015, când gruparea a fost destrămată.
Procesul continuă în cazul celorlalți inculpați, care nu au recunoscut acuzațiile și au cerut instanței să fie administrate probe. La finalul proceselor, judecătorii vor decide și asupra modului în care va fi acoperit prejudiciul.
Iar prima pronunțare în dosar nu este încă definitivă.
Cristina IORDACHE