*Gruparea număra 100 de “zombie” ce au furat bunuri de lux de peste 10 milioane de euro din ţări europene
“Academia Infractorilor Români”, grupare cu titulatură pretenţioasă dar paramilitară pe fond, a fost destrămată ieri într-o acţiune de mare amploare coordonată de DIICOT Bucureşti. Procurorii bucureşteni împreună cu lucrătorii Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii organizate Bacău şi Iaşi, ai Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ şi Vrancea însoţiţi de luptătorii Serviciului Grupări Infracţionale Violente a DGP Bucureşti, mascaţi ai SPIR Neamţ, Bacău, Iaşi, Vrancea şi criminalişti ai INC au descins la prima oră a zilei de joi, 23 aprilie, la 52 de adrese ale membrilor grupării coordonate de celebrul Adrian Marin Botez, alias Ţâţă. Oamenii legii i-au căutat pe suspecţii bănuiţi de comiterea a numeroase furturi date în magazine de lux din ţări europene în ultimii 3 ani, cu prejudicii evaluate la peste 10 milioane de euro, şi i-aucondus pe 26 dintre aceştia la audieri, la DIICOT Bucureşti.
Adrian Marin Botez, liderul Academiei Infractorilor Români, după cum i-au identificat anchetatorii gruparea organizată după reguli militare, tocmai ce fusese la Piatra Neamţ cu o zi înainte de acţiunea procurorilor. A avut termen la tribunal într-un proces mai vechi şi a fost prezent în sală, dar completul a amânat dosarul la cererea unui alt inculpat. Ţâţă, cum este cunoscut, a fost condus apoi la Penitenciarul Iaşi, unde execută pedeapsa de 12 ani închisoare în dosarul Bariera privind tentative de omor asupra lui Puiu Mironescu. Dar afacerile judiciare ale unuia din cei mai temuţi interlopi nemţeni nu se opresc aici, el fiind cercetat şi în cazul “evadării” din Arestul Poliţiei Capitalei, anchetă în curs.
*La percheziţii nu au fost găsite arme sau muniţie
DIICOT arată că în noul dosar privind gruparea “Academia Infractorilor Români” este vorba despre furturi comise de membrii acesteia în ţări ca Olanda, Andora, Belgia, Austria, Croaţia, dar mai ales Anglia. De aici, anul trecut suspecţii au dat o spargere într-un magazin de bijuterii de unde au furat bunuri de peste 1,2 milioane de lire. Procurorii descriu atacurile ca fiind fulger, nu mai mult de 60 de secunde, nu conta că era zi sau noapte şi foloseau coctailuri Molotov. La percheziţiile de ieri nu au fost găsite arme, ci câteva bunuri, bijuterii, ceasuri.
Oamenii legii spun că “în „Academia Infractorilor Români” funcţiona legea omerta, liderul grupării era asigurat de tăcerea celor implicaţi, iar când unul era arestat, se comunica prin scrisori trimise familiei în limbaj codificat”. Mai mult, ca în scenariile de film, membrii grupării respectau reguli stricte stabilite de şefi, erau efectiv spălaţi pe creier, a mai spus sursa citată, stilul fiind asemănător cu cel al grupării sârbe “Pantera Roz”. Academia lui Ţâţă, spun anchetatorii, era organizată după modelul regulilor militare, cu membri recrutaţi majoritatea din Neamţ, peste 100 de barbaţi care au fost antrenaţi şi instruiţi initial timp de 3 luni în case închiriate în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Să reamintim că la Cluj a fost găsit Adrian Botez la câteva luni după ce a fost eliberat din greşeală din Arestul Poliţiei Bucureşti.
Membri grupării trebuiau să respecte jurăminte de credinţă, un cod de conduită al infractorului scris, aprobat de „comandantul”Adrian Botez, care cuprindea printre altele reguli de comportare în caz că erau prinşi şi încătuşaţi, dar şi reguli privindpregătirea fizică, psihică, teoretică şi practică.
*Paramilitarii AIR aveau grade şi eşaloane
Anchetatorii au dovezi privind modul minuţios în care erau organizaţi şi acţionau membrii “academiei”:
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013 până în prezent s-a constituit pe teritoriul României un grup infracţional organizat format din aproximativ 100 de cetăţeni români, unde membri din primul eşalon, alături de lider, desfăşurau activităţi de recrutare, instruire, antrenare, coordonare şi control asupra membrilor executanţi, care ulterior erau instigaţi să se deplaseze, în diverse ţări de pe teritoriul Uniunii Europene, săvârşind tâlhării la magazine de bijuterii şi ceasuri de lux, pe timp de zi, prin pătrunderea în forţă.
Grupul infracţional organizat a fost conceput, iniţiat şi organizat pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem, identificat în persoana lui M. B. şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere ce aveau au grad de „ofiţer”. Ultimul eşalon era cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, de regulă provenind din familii dezorganizate, dispuşi să se alăture grupului şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani.
Această grupare şi-a cristalizat modul de acţiune şi organizare, ajungând chiar la „codificarea” scrisă a regulilor grupării criminale, denumită „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI” cu prescurtarea A.I.R., într-un aşa numit „REGULAMENT al ACADEMIEI INFRACTORILOR ROMÂNI” care era prezentat fiecărui nou recrut. Recruţii urmau un antrenament fizic şi psihic, întocmindu-li-se un dosar, care cuprindea: nume, prenume, date despre familia recrutului, cazier, copie a cărţii de identitate, înălţime, greutate, date medicale, fotografie, amprente şi fire de păr pentru ADN.
Activitatea infracţională era structurată pe mai multe etape, fiecare dintre membri având roluri bine stabilite”, se precizează în comunicatul de presă al DIICOT.
*”Munca” AIR “investită” în ţară
Când acţionau, membrii AIR se deghizau fie în femei şi intrau paşnic în magazine, fie se mascau şi atacau în forţă. Prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare, spărgeau vitrinele, sustrăgeau ceasuri şi bijuterii, apoi dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase. Pe tot parcursul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană asigura paza perimetrului din exteriorul magazinului, pentru a putea asigura scăparea celor dinăuntru, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare care să disperseze atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi. Ulterior comiterii infracţiunii, toţi executanţii părăseau locul faptei, bunurile fiind transferate liderului grupării, pentru valorificare, mai spun procurorii.
Camparea se făcea la periferia oraşelor, nu foloseau niciodată maşini, iar bunurile şi marfa erau aduse în România şi investite aici.
Procurorii urmează să instituite măsuri asiguratorii. În această cauză, autorităţile judiciare române au cooperat cu omologii britanici şi belgieni, fiind constituită o echipă comună de anchetă care a beneficiat de sprijinul Eurojust. Suportul de specialitate a fost asigurat în mod permanent de către Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Operaţiuni Speciale.
Cristina IORDACHE