Astăzi, creștinii (ortodocși, catolici și greco-catolici) sărbătoresc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post (doar pentru ortodocși). Sf. Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, fiind fiul Elisabetei și al preotului Zaharia. Este supranumit și „Înaintemergătorul“, datorită faptului că a pregătit venirea lui Hristos, el fiind cel despre care Mântuitorul a rostit: „Ce ați ieșit să priviți, în pustie? Oare trestie clătinată de vânt? Dar ce ați ieșit să vedeți? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe și petrec în desfătare sunt în casele regilor. Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare prooroc? Da! Zic vouă: și mai mult decât un prooroc. Acesta este cel despre care s-a scris: «Iată trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu care va găti calea Ta, înaintea Ta». Zic vouă: Între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el“ (Luca, cap. 7, 24-28).
Din Sfânta Evanghelie aflăm că Irod Tetrarhul, la petrecerea organizată cu ocazia zilei sale de naștere, a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioadă, Ioan Botezătorul era închis în temnița din Castelul lui Irod, de la Maherus, pe motiv că îl critica public pentru traiul nelegiuit de care dădea dovadă, alături de Irodiada, soția fratelui său. „Nu-ți este îngăduit să ții pe femeia fratelui tău“, îi spunea Sfântul Ioan regelui Irod.
Salomeea îi cere lui Irod capul Sfântului Ioan Botezătorul
De ziua nașterii lui Irod, la ospățul la care au participat toate căpeteniile oștirii, fruntașii și dregătorii din Galileea, fiica Irodiadei, Salomeea, a jucat în fața mesenilor și a plăcut lui Irod. Iar Irod, cu mintea tulburată de beția simțurilor, i-a făgăduit cu jurământ că-i va da orice va cere, până la jumătate din regatul său.
La sfatul mamei sale, Salomeea îi cere lui Irod capul Sfântului Ioan Botezătorul: „Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul“.
Deși nu s-a așteptat la o asemenea cerere sângeroasă, care ar fi putut stârni mânia poporului său, Irod a cedat, ațâțat de băutură și de pofte, poruncind călăului să-l decapiteze pe Sfântul Ioan Botezătorul.
„Astfel, Mergătorul Înaintea lui Hristos a fost tăiat în temniță, noaptea târziu, pentru mustrarea fărădelegii lui Irod cu Irodiada. Sfântul Evanghelist Marcu povestește că acel ospăț urât s-a numit cină. Că zice: A făcut cină boierilor săi, care s-a prelungit până noaptea târziu, și după ce s-au îmbătat și s-au desfătat destul prin jucarea fetei celei fără de rușine, atunci s-a săvârșit acea nedreaptă ucidere. Deci, aducându-se pe tipsie capul Sfântului Ioan în mijlocul acelui ospăț, picurând încă sângele – precum spun unii –, acel cap a grăit aceleași cuvinte mustrătoare: «Nu ți se cade să ai de soție pe femeia lui Filip, fratele tău!» O, ce frică s-a făcut atunci celor ce erau de față la ospățul acela, când au văzut capul de om, aducându-se pe tipsie ca o mâncare și, curgând sângele, că mișcă încă buzele și grăiește cuvinte!“ („Viețile sfinților pe luna august“)
Temându-se că Ioan Botezătorul ar putea învia, Irod decide să dea ucenicilor doar trupul acestuia pentru a fi înmormântat la Sevastia, în timp ce capul său a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa.
Conform tradiției, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim în muntele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraților Constantin și Elena, care au dus capul la Emesa, în Siria. Așadar, cea de-a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc la Emesa, în anul 453.
Ulterior, pe vremea luptei împotriva icoanelor, capul său a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol, în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului său a fost luată de la Constantinopol de către latini și a fost dusă la o biserică din Amiens.
Irina NASTASIU