*Accesul la burse, subvenția pentru cămine-cantine și pentru investiții ar crește numărul tinerilor care optează pentru facultăți
Pe baza unei diagnoze minuțioase privind frecventarea învățământului superior, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a elaborat o propunere de plan de guvernare în acest domeniu. Aceasta va fi înaintată Ministerului Educației Naționale, însoțită de o serie de propuneri de măsuri și inițiative pentru îmbunătățirea situației din prezent, toate completate cu indicatori de aplicare și monitorizare.
Dacă ne referim doar la numărul de studenți de la universitățile de stat, numărul total al acestora a scăzut în perioada 2008-2015 cu 30,96%. Dacă numărul de studenți bugetați s-a menținut constant (-0,42%), în cazul celor care au plătit taxă de școlarizare s-a înregistrat o scădere de 55,41%.
Iată ce propune ANOSR: finanțarea învățământului superior prin finanțarea de bază, fondul pentru burse studențești, subvenția pentru cămine-cantine, fondul pentru transportul studenților, fondurile pentru investiții, fondurile pentru tabere studențești; cadrul legislativ de resort; echitatea sistemului de învățământ superior; practica, consilierea și orientarea în carieră a studenților; învățământ de calitate și centrat pe student; internaționalizarea universităților românești.
Modificarea numărului de studenți în perioada 200-2015 a condus automat și la o scădere a numărului de instituții de învățământ superior private, fiind afectate chiar și câteva universități de stat. Numărul de universități de stat s-a menținut relativ constant în perioada 2000-2015, numărul maxim fiind înregistrat în anul universitar 2000/2001 (59 de universități), iar cel minim în anii universitari 2004/2005 și 2005/2006 (55 de universități), pentru ca în prezent să existe 56 de instituții de învățământ superior de stat. În ceea ce privește numărul de instituții de învățământ superior private, acesta a variat semnificativ. Astfel, în anul universitar 2002/2003 funcționau 70 de universități private, ajungându-se la un minim de 43 de instituții de învățământ superior private în anul universitar 2015/2016. De asemenea, numărul total al universităților din România a scăzut constant, de la 126 de universități în anul universitar 2000/2001, la 99 de instituții de învățământ superior în anul universitar 2015/2016.
Învățământul superior reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace de a proiecta o societate a bunăstării, în care șomajul să atingă valori cât mai mici, iar populația să obțină venituri suficient de mari pentru a se atinge indicatori rezonabili în ceea ce privește calitatea vieții. De asemenea, o societate echitabilă este o societate în care învățământul superior este accesibil tuturor categoriilor sociale, indiferent dacă provin sau nu din medii defavorizate sau se confruntă cu o situație economică și materială precară.
ANOSR consideră că „este important ca educația să fie considerată o prioritate pentru toți decidenții unui stat și să o trateze cu responsabilitatea cuvenită“.
Începutul implementării Procesului Bologna a coincis cu una dintre cele mai bune perioade din istoria României din punct de vedere economic. Astfel, în perioada 2007-2008 s-au înregistrat cifre record în ceea ce privește populația universitară. Ulterior, criza financiară prin care a trecut țara noastră în perioada 2009-2012 a condus la o diminuare semnificativă a numărului de studenți. În anul 2015 erau înmatriculați 464.149 de studenți la toate formele de studiu în cadrul universităților de stat, față de doar 70.206 studenți la universitățile private.
ceea ce privește numărul de studenți de la ciclul de studii masterale, acesta a crescut cu 2,50%. Numărul de masteranzi bugetați a înregistrat cea mai mare creștere (149,23%), având în vedere progresul pe care l-a înregistrat România în implementarea Procesului Bologna și care a necesitat stimularea participării studenților la cel de-al doilea ciclu de studii superioare, în timp ce numărul celor care au plătit taxă de școlarizare a scăzut cu 59,24%. Și în ceea ce privește numărul de studenți doctoranzi a existat o scădere semnificativă (48,98%), aceasta fiind similară în rândul celor care erau bugetați/beneficiau de granturi (49,41%), respectiv al celor care plăteau taxă (48,20%).
Geanina NICORESCU