Azi, 19 mai, statuia din Piatra Neamţ a omului politic, publicist şi istoric Mihail Kogălniceanu (1817-1891) împlineşte 100 de ani.
Operă unui ilustru sculptor polonez (german la origine) Wladimir Hegel (1839-1918) – stabilit în România în anul 1885, fost profesor a nu mai puţin faimoşilor sculptori români Dimitrie Paciurea şi Constantin Brâncuşi – şi dedicată de artist fostului om politic român a fost turnată în bronz de cea mai bună calitate la Berlin şi adusă la Piatra Neamţ la începutul anului 1913. Trebuie menţionat faptul că fondurile băneşti pentru crearea şi amplasarea statuii pe soclu au fost strânse din iniţiativa lansată cu doi ani înainte de prefectul de atunci Leon Bogdan (om politic născut la Dobreni), cu sprijinul primarului şi viceprimarului de Piatra Neamţ, Dumitru Corbu şi respectiv Nicu Albu. La această chetă, o contribuţie însemnată au adus ofiţerii din garnizoana Piatra Neamţ şi cadrele didactice din judeţ. Festivitatea dezvelirii a avut loc la 19 mai 1913, la ceremonie participând funcţionarii prefecturii şi ai primăriei, ai instituţiilor locale, militari, cadrele didactice şi elevii de la toate şcolile din oraş, sute de delegaţi veniţi din comunele judeţului. Discursul principal a fost rostit de Panaite Criveţ, profesor de limba română la Liceul „Petru Rareş” între anii 1903-1933 (născut la 21 februarie 1868 la Rediu), iar Ion Radu a recitat poezia „Odă lui Mihail Kogălniceanu”, text compus de un tânăr poet nemţean (prin adopţie, fiind ofiţer în garnizoana Piatra Neamţ, născut la Calafat), Nicolae Vulovici, mort din păcate mult prea devreme, chiar peste 3 ani, căzut în septembrie 1916 pe frontul Primului Război Mondial.
Din neferice pentru destinul ei, la 100 de ani de la dezvelire, statuia dă serioase semne de îmbătrânire, pentru nu i s-a făcut nici o reparaţie mai serioasă în ultimii zeci de ani. Partea din spate a soclului are învelişul de marmoră căzut. Desprinderea acestuia va duce, în timp, la deterioarea soclului, punând în pericol întreaga operă de artă. Cu prilejul acestui jubileu, edilii ar trebui să facă un cadou monumentului, reparând ceea ce au stricat vremurile şi oamenii.
