SIMŢUL MIROSULUI: DE LA CONŞTIENT LA SUB CONŞTIENT (II)

28/11/2017

CONCURS: Pentru cel mai frumos răspuns, cartea dr. Miron Itzach, „Prietenul meu, psihologul” !
Întrebare: Care este funcţionalitatea simţului mirosului la persoanele normale faţă de persoanele cu tulburare psihică (shizofrenie)? Puţini oameni ştiu că cel mai sensibil dintre toate simţurile omului şi primul care se dezvoltă la rasa umană chiar înainte de naştere, este MIROSUL. Teama chiar, poate fi mirosită Vă voi prezenta câteva avantaje ale simţului mirosului în alegerea parteneru- lui nostru: Fiecare persoană are mirosul ei unic. De cele mai multe ori, nu suntem conştienţi de acest lucru, însă studiile au arătat că percepţiile noastre despre ceilalţi sunt bazate pe mirosul personal, şi nu doar pe aspectul fizic sau abilitatea de a comunica. Se presupune că mirosul nos- tru personal poate fi mai important în relaţiile amoroase sau în alegerea unui partener decât aspectul exterior. Mirosul ne poate face să “arătăm” mai atrăgători în faţa potenţialilor parteneri. Femeile au hormonul sexual mai dez- voltat şi creează mirosuri specifice; femeile sunt mai sensibile la miros în special în timpul menstruaţiei. În cadrul unui studiu în care mai multe femei au purtat tricouri de bărbaţi, s-au simţit mai atrase de mirosul corpului bărbaţilor care aveau un tip diferit de genă. Din cauza dezvoltarii tehnologice, s-au redus miro- surile provenite din partea hormonală. Interesant este că în literatură sau în artă s-a pus un accent deosebit pe simţul mirosului. Oare de ce? Pentru că legea universală spune că e mai sănătoasă şi longevivă o relaţie între două persoane diferite. Simţul mirosului ne ajută nu numai să diferenţiem între bărbat şi femeie , homosexuali şi heterosexuali, ci şi între o persoană relaxată şi o persoană cu anx- ietate sau cu o frică. Teama chiar, poate fi mirosită. Detectarea fricii prin simţul olfactiv era folosită în trecut în scopuri de aparare. Nu numai că, în timp, învăţăm să identificăm cum miroase teama la alţi oameni, dar ne simţim şi noi cuprinşi în mod natural de teamă. Conceptul evolutiv din spatele acestei capacităţi este acela că oamenii, asemenea tuturor animalelor sociabile, sunt mai puternici atunci când acţioneaza în grup. Dacă un om devine atât de blocat din cauza panicii încât nu îşi mai poate comu- nica emoţiile, mirosul terorii sale se va extinde şi, automat, va transmite teama către ceilalţi din grupul său. Halucinaţii de miros la persoane cu tulburări psihice grave Dacă până acum m-am ocupat de partea sănătoasă şi normală a omului, trebuie să menţionăm că sunt persoane care suferă de boli psihice grave, cum ar fi schizofrenia (ei prezintă o tulburare în percepţia simţului olfactiv denumintă halucinaţie de miros). Halucinaţia este o tulburare psihică potrivit căreia o persoană percepe evenimente sau lucruri care nu există, iar experienţele senzoriale nu sunt provocate de stimularea organelor senzoriale. Halucinaţiile implică auzul, văzul, simţul tactil, miro- sul şi chiar gustul unor lucruri care nu sunt reale. Halucinaţiile de miros sunt deseori corelate cu persoanele depen- dente de alcool, droguri sau etnobotan- ice. Aşa cum am spus, fiecare din noi avem un simţ al mirosului şi un miros specific al nostru unic şi este răspândit prin partea genetică. Există o varietate de oameni care nu au deloc simţul mirosului . Persoanele care nu pot mirosi suferă de anosmie. Cacosmia este o altă afecţiune legată de felul în care simţim mirosurile. Oamenii care suferă de ea simt un miros revoltător, cum ar fi de putregai, indifer- ent de ce ar avea lângă ei. O altă tulburare, care apare în adolescenţă: anorexia & bulimia. Anorex- ia se caracterizează prin înfometare autoimpusă şi refuzul de a menţine o greutate la valoarea minimă a normalului corespunzătoare vârstei şi înalţimii, asociată cu o teamă intensă de a nu lua în greutate. Bulimia este o tulburare de alimentaţie caracterizată prin reprimarea aportului de hrană pentru o anumita perioadă de timp, urmată de o alimentaţie excesivă şi sentimente de vină şi decădere personală. Vârsta medie a debutului este 18 ani. În aceste cazuri, mirosul devine un simţ foarte important acţionând în sens negativ asupra creieru- lui (percepţia mirosului asupra ali- mentelor). Există şi alte tulburări de personalitate, unde simţul mirosului este văzut ca o tulburare obsesiv- compulsivă, şi, astfel, îşi creeaza o obsesivitate faţă de un obiect şi atunci această obsesivitate să fie încadrată pe simţul mirosului ori pe o tulburare paranoică (omul simte că cine- va din casă sau din vecini vrea să-i facă rău şi atunci el spune ca simte miros de foc, de otravă, dar în realitate nu exista asa ceva). În concluzie, simţul mirosului se află, de multe ori, în subconştientul nostru. Mirosurile ne contureaza mai bine viaţa şi prin faptul ca reuşesc să ne declanşeze anumite stări sau reacţii (pozitive sau negative) devine, astfel, indispensabil în vieţile noastre. Aştept sugestiile şi întrebările dum- neavoastra pe adresa facebook şi nu uitati să daţi un like. Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare Director InstitutMiron- Cabinet de pshihologie Piatra Neamt, str. MihaiEminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214 e-mail: miron@ambra.ro site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro