Silviu Vasiliu, povestea unui campion

silviu si sebi popaSingurul jucător de rugby profesionist de la clubul Venus Temad Piatra Neamţ, Silviu Vasiliu, şi-a petrecut şi în acest an sărbătorile de Crăciun acasă, la Piatra Neamţ, cu familia şi prietenii. Sportivul născut la Piatra Neamţ  joacă de 12 ani rugby la clubul Universitatea Cluj, unde a plecat prima dată în anul 2002. Silviu Vasiliu a început să practice acest sport în anul 1999 la Piatra Neamţ, fiind descoperit şi îndrumat de profesorul Eusebiu Popa. El a jucat primele meciuri cu echipa feminină de la Venus Temad, apoi cu juniorii clubului pietrean. Primele antrenamente le-a făcut în Ştrandul Tineretului, unde se schimba, alături de colegi, într-un vagon. Experienţa din meciurile cu fetele de la Venus l-a ambiţionat mult pe Silviu, care în anul 2002 a participat cu echipa masculină de juniori de la Piatra Neamţ la un turneu internaţional, în Italia, la trofeul Aldo Milani de la Rovigo. Turneul din Italia i-a schimbat lui Silviu părerea despre rugby, iar în acelaşi an a plecat la Universitatea Cluj, unde a găsit o echipă de juniori care evolua în campionatul naţional. După o pregătire foarte bună şi evoluţii apreciate la juniori, rugbystul pietrean a fost remarcat de antrenorul de la formaţia de seniori, care l-a luat să se antreneze cu echipa mare, însă nu putea evolua acolo deoarece nu avea încă vârsta necesară pentru a juca la seniori. Debutul la seniorat s-a produs în anul 2003, iar primul salariu pe care l-a câştigat a fost de 50 de lei, după care suma a urcat în anii următori. Silviu Vasiliu evoluează pe postul de pilier, numărul 3, un post la grămadă, şi rolul său major în echipă este acela de a ajuta şi a crea spaţiu şi culuoare pentru ceilalţi coechipieri. După Universitatea Cluj, sportivul pietrean a evoluat şi pentru clubul Dinamo Bucureşti, iar timp de 3 ani de zile a evoluat în liga a treia din Franţa, la Pau Orthez, două sezoane, respectiv la St. Jean d’Amgerian, un sezon. La clubul Pau Orthez, unde a primit casă şi maşină, a avut cel mai mare contract la profesionişti, de 1.400 de euro. După experienţa din Franţa, fostul elev al lui Eusebiu Popa a revenit la Universitatea Cluj, formaţie cu care a încheiat ultimul sezon pe poziţia a cincea în clasament, în faţa celor de la Steaua. Ajuns la 28 de ani, Silviu Vasiliu are un contract destul de important la clubul din Ardeal. Meniul unui rugbyst nu este unul special, deşi s-ar crede că aceşti sportivi au o masă încărcată, însă el trebuie să fie eficient şi calitativ. Din meniul unui jucător de rugby nu trebuie să lipsească în special fructele, care sunt consumate destul de des în pauza dintre mese. Produs al clubului Venus Temad, Silviu Vasiliu s-a dus la Universitatea Cluj pentru a-şi îndeplini visul, acela de a practica rugby, iar pentru antrenorul Eusebiu Popa, realizările elevului său reprezintă o mândrie. „Mă bucur că am avut ocazia să mă întâlnesc cu fostul meu elev, pe care l-am descoperit încă de când era copil şi pe care l-am încurajat să practice acest sport. A fost serios, a muncit mult, iar rezultatele s-au văzut. Pot spune că este cel mai bun produs al clubului Venus Temad, singurul de la noi care a ajuns rugbyst profesionist, deşi am mai avut şi alţi elevi care au ajuns la un nivel destul de bun, dar nu ca Silviu. Judeţul Neamţ mai are sau a avut jucători profesionişti, cum ar fi Valentin şi Andrei Ursache, de la Bălţăteşti, Florin Corodeanu sau Ioan Doja, care au jucat şi la echipa naţională a României, însă Silviu Vasiliu este produsul clubului Venus Temad”, a spus Eusebiu Popa, cel care şi-a adus aminte că în anul 1993, Alexandru Achim, fostul antrenor de la naţională şi de la Steaua, a vrut să ia la Bucureşti toată linia întâi a echipei pietrene. Silviu Vasiliu nu va fi acasă şi de Anul Nou, el urmând să meargă în capitală, unde pe data de 5 ianuarie va intra în cantonament cu Lupii Bucureşti, formaţie alcătuită din cei mai buni jucători de rugby din ţară. Silviu va juca pentru Lupii Bucureşti în două partide test, pe 17 ianuarie, la Paris, cu Stade Francais, şi pe 24 ianuarie, pe Cluj Arena, cu Newcastle Falcons. De când evoluează la profesionişti, Silviu a suferit o singură accidentare mai serioasă, în anul 2011, într-un meci cu CSM Bucureşti, când a suferit o fractură la braţul stâng, şi de atunci poartă o tijă de titan. El a stat atunci 3 luni pe margine, fără contact, dar şi-a revenit în totalitate şi nu mai simte nicio durere. Sportivul pietrean are gânduri mari pentru 2015, şi se va afla în tratative cu CSM Bucureşti, pentru un eventual transfer la gruparea din capitală.CSM este al treilea club din ţară ca buget, după RC Timişoara şi Ştiinţa Baia Mare. Silviu îl are ca model în acest sport pe fostul internaţional, Bogdan Bălan, care în acest moment evoluează în Franţa, la Lyon.

Rep: Silviu, bun venit acasă, vii des la Piatra Neamţ?

S.V: Nu, vin doar când sunt sărbătorile de iarnă, sau de Paşte, cum pot, din cauza programului. Întotdeauna de când sunt plecat, de Crăciun vin acasă şi petrec sărbătorile cu părinţii şi prietenii. Un rugbyst are un program încărcat, eu acum sunt în vacanţă acasă, dar cu un program de pregătire, nu e o vacanţă totală. Pe 5 ianuarie o să reintru în cantonament cu Lupii Bucureşti.

Rep: De ce ai ales acest sport?

S.V: Rugby-ul a fost o provocare la început, iar apoi a devenit un mod de viaţă pentru mine, prin asta m-am exprimat eu ca om, ca sportiv, ca tot.

Rep: Te-a infrulenţat cineva către acest sport?

S.V: Da, am fost influenţat de prieteni de-ai mei, care m-au tot chemat la rugby, iar după primul antrenament am fost acaparat şi am jucat până în ziua de azi rugby.

Rep: Impresia generală e că este un sport dur, un sport de contact, cum ai caracteriza rugbyul?

S.V: Nu este un sport dur, este un sport de contact, asta este adevărat, dar începutul rugby-ului, până să ajungi să fie de contact, treci prin nişte etape, cum ar fi rugby tag, care începe de la copiii foarte mici, 10 ani, iar pe parcurs, cum înaintezi în vârstă, începi să experimentezi contactul, şi devine mult mai fizic cum înaintezi, şi începi să îl percepi altfel.

Rep: E greu să ajungi un jucător profesionist, aşa cum eşti tu?

S.V: Nu e greu, totul depinde de ambiţia ta şi de ceea ce vrei tu ca sportiv. În sportul de performanţă nu te împinge nimeni de la spate, totul e muncă. Eu fac de aproximativ 15 ani rugby şi sunt foarte mulţumit de ceea ce am realizat până acum. Rugby-ul mi-a dat tot, educaţie, viaţă, prieteni, familie, e totul pentru mine. Nu îmi pare rău că m-am apucat de acest sport şi vreau să spun la toţi tineri să meargă către rugby, pentru că aici te educi ca om.

Rep: Joci la U Cluj, ai fost la Dinamo, în Franţa, a contat experienţa din Hexagon?

S.V: Da, foarte mult, pentru că acolo mi-am schimbat părerea despre rugby şi despre sportul profesionist. În Franţa există o altă cultură a rugby-ului, este al doilea sport naţional după fotbal, pot spune că e o religie, şi m-a ajutat enorm această experienţă.

Rep: Te gândeşti şi la echipa naţională?

S.V: Cum să nu, încă îmi aştept convocarea, eu sunt pregătit. Echipa naţională s-a calificat la Cupa Mondială de anul viitor din Anglia şi acum îmi aştept şi eu rândul ca să demonstrez că pot evolua sub tricolor. Am jucat pentru echipa naţională, dar într-un meci amical în 2009.

Rep: Este susţinut rugby-ul în România?

S.V: Este susţinut, dar nu este promovat aşa cum trebuie, mai multă că e dur că e o luptă, dar nu-i adevărat. El este susţinut în mare parte de oameni care cunosc acest sport şi care vor să investească, pentru că la acest sport trebuie să investeşti destul de mult, pentru că suntem un număr destul de mare într-o echipă, în lot sunt 35 de jucători, şi numai cei care au cochetat cu rugby-ul investesc în el.

Rep: E benefic că în ultimii ani au fost aduşi jucători din străinătate în campionatul intern?

S.V: Da, primii jucători străini au ajuns la noi prin 2007 la Farul Constanţa, şi ei au adus un plus prin experinţa lor şi prin nivelul lor de pregătire. Ei au venit cu viteză, îndemânare şi mobilitate, iar noi compensăm prin calităţile fizice şi prin aceste aspecte progresăm şi noi în rugby-ul mondial.

Rep: Ce vrei cel mai mult de la 2015?

S.V: Vreau în primul rând să fiu sănătos, să mă depăşesc faţă de anul acesta, şi să joc pentu Lupii Bucureşti în cele două meciuri test cu Stade Francais şi Newcastle Falcons.

Rep: Joci pe postul de pilier, acesta poate să puncteze?

S.V: Da, întotdeauna, dar rolul nostru este să muncim pentru alţii, facem munca de jos cum se spune.