Altfel spus, unii edili de comune au fost total indiferenţi la decizia prin care specialiştii practic îi puneau pe direcţia bună în a fi de ajutor locuitorilor în caz că din cauza precipitaţiilor abundente s-ar fi ajuns la inundaţii devastatoare. S-au nu or fi fost indiferenţi, or fi stabilit, la rândul lor, starea de permanenţă în instituţie dar fie acţiunea a fost organizată deficitar, fie cei care erau de serviciu au mers pe ideea „noi ne facem că muncim”…
Din verificările realizate de Prefectură în perioada cu probleme, au fost prinse pe picior greşit primăriile din comunele Ceahlău, Bicaz Chei, Dămuc, Cândeşti, Grinţieş. „Verificarea a fost făcută în seara şi noaptea de 14-15 mai. A doua zi, pe 15 mai, au fost contactaţi toţi cei cinci primari, li s-au adus la cunoştinţă deficienţele respective şi aceştia le-au remediat. Putem da şi sancţiuni pentru o astfel de neconformare la Hotărârea CJSU dar, de această dată, au fost de ajuns avertismentele”, a precizat prefectul Vlad Angheluţă.
Concret, starea de permanenţă la o Primărie înseamnă un om şi un telefon non-stop. Este locul spre care pot fi dirijate informaţii importante de la structurile judeţene sau centrale (ISU, Prefectură, Apele Române etc) dar care stochează şi datele centralizate local şi le furnizează, la cerere, spre instituţiile judeţene de intervenţie.
Practica agreată şi care s-a dovedit şi eficientă şi corectă este ca „permanenţa” să fie asigurată de salariaţi ai primăriei sau de voluntari pentru situaţii de urgenţă, dar nu de către primari, viceprimari sau şeful Serviciului Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă. Respectivii trebuie să fie degajaţi de astfel de sarcini tip „post fix” ca să poată fi prezenţi în teren, oriunde situaţia o cere. Iar dacă sunt în teren şi nu lângă un telefon fix, există riscul major ca fie din cauza lipsei de semnal din zonele mai indepărtate, fie din cauza eventualelor avarii să nu poată fi contactaţi pe telefoanele mobile.
In fiecare Primărie din comunele nemţene lucrează, în medie, 10-15 oameni şi, de asemenea, în cadrul Serviciilor de Voluntari există câte 20-40 de membri. Aceştia nu sunt plătiţi, sunt baza de sprijin în caz de situaţii de urgenţă de diverse tipuri (incendii, inundaţii, alte calamităţi natural) dar pot beneficia de diverse facilităţi acordate de consiliile locale, inclusiv de reduceri la plata impozitelor locale.
Daniel VINCA