*Producțiile sunt promițătoare
În acest an a fost semănată mai multă sfeclă de zahăr față de anul trecut, peste 3000 ha. Creșterea este de vreo 500 ha. Trendul pare să se mențină și pentru anii următori. Asta după ce la sfecla de zahăr s-a înregistrat o scădere accentuată a suprafețelor ocupate cu această cultură. Scăderea a fost dramatică, imediat după anul 1990. După cum s-a întâmplat și în județul Neamț, unde sunt terenuri care se pretează foarte bine la această cultură.
Acum, fermierii au suficiente mortive să acorde o atenție deosebită acestei culturi agricole. Este o cultură profitabiă, având prețul dinanite știut și cu desfacerea asigurată. Apoi, la sfecla de zahăr se acordă și subvențiile cele mai mari.
*Viitoarea recoltă, una record!
Cum se prezintă viitoarea recoltă de sefeclă de zahăr, ne spune Maricel Tălmăcel, directorul Direcției pentru Agricultură Neamț: ”Sfecla promite producții mari, de 40 tone la hectar. Dar sunt și unii care vor face 70 tone/ ha. Important este și procentul de zahăr în rădăcină. Tona de zahăr este cea care se plătește fermierilor. Probabil că în acest an se va ajuge de la 6-7 tone la 8-10 tone de zahăr. Mai trebuie făcut un pas ca să se ajungă la 16 tone de zahăr, atunci putem spune că avem producții de nivel european.”
Agricultorii spun că în anii secetoși se obține o producție mai mică de sfeclă, dar cu un conținut mai ridicat de zahăr. Și invers în anii ploioși. Depinde cel mai mult de producția la hectar. Una e să aplici un ”procent de digestie” la o producție de 20 tone/ ha și alta la una de 80 tone/ha.
*Cota de zahăr se menține până în 2017
Sfecla este profitabilă și pentru faptul că se cultivă în funcție de cota de zahăr alocată fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Anul acesta ar fi trebuit să se renunțe la cota de zahăr, dar s-a aprobat menținerea ei până în 2017. Când se hotărăște cota de zahăr, se stabilește și prețul de vânzare a sfeclei în care este inclus şi un profit. Preț care se respectă, la recoltarea sfeclei de zahăr.
Pentru cultivatorii de sfeclă din zona Moldovei s-a hotărât suplimentarea cotei de zahăr, producție care este procesată la Agrana Roman, singura unitate de profil din această parte a țării. Suplimentarea a fost posibilă pentru că nu s-a realizat cota la celelalte 3 fabrici de zahăr, din cele 33 cîte au fost în România înainte de 1990.
*Fermierii români penalizați, cei străini în câștig…
Acum mai avem doar 4, la Roman, Oradea, Luduș și Bod. Agrana mereu și-a depășit cota, fiindu-i repatizată din cota celorlalte 3 fabrici de zahăr românești din Ardeal. Au fost și sunt încă discuții pe această temă, la un moment dat se ajunsese chiar în instanța de judecată. Pârât era Ministerul Agriculturii pentru că le-a diminuat cota, pe care însă n-o realizau. Dar le dădea posibilitatea să proceseze sfeclă de zahăr din Franța, Austria și Ungaria. În condițiile în care cultivatorii români de sfeclă de zahăr erau penalizați că produc prea multă sfeclă de zahăr. Diferența de preț era de 4-5 euro pe tona de sfeclă. Asta în timp ce fabricile din Ardeal procesau sfeclă din alte țări. De asta s-a suplimentat cota pentru Moldova. Se se obțină zahăr din sfeclă românească, ca fermierul autohton să fie cel care câștigă, respectând cota de zahăr alocată la nivel național.
Tina CONDREA