„Avem cel mai ridicat conţinut de zahăr, comparativ cu celelalte fabrici din ţară” declară Mihai Dimitiu, director Agrana Roman
Rep.: Suntem spre finalul recoltării sfeclei de zahăr. Cum a evoluat această cultură, în condiţii de secetă accentuată?
Mihai Dimitriu: Nu a fost un an bun. Am avut pierderi mari de producţii, faţă de cele estimate în vară, undeva prin luna iunie. Am înregistrat pierderi de 30-35, chiar până la 50 % din producţie, în unele cazuri. Cele mai afectate au fost judeţele Iaşi, o parte din Botoşani, Vaslui şi Vrancea. Mai puţin afectat a fost Neamţul. Dar, pe total, suntem mulţumiţi că, în ciuda unui an de secetă, combinat şi cu temperaturi foarte mari la sol, ne-am „închis” bine la această cultură. Mai avem de recoltat în jur de 100 hectare. Realizăm o producţie totală de circa 310.000 tone de sfeclă de zahăr, pe toată zona arondată societăţii Agrana, din nord, de la Suceava-Botoşani, până la Brăila. Ne înscriem în previziunea pe care am făcut-o în luna septembrie, când am văzut despre ce este vorba la cultura sfeclei de zahăr. Avem cel mai ridicat conţinut de zahăr, comparativ cu celelalte fabrici din ţară. Sfeclă a fost mai puţină, dar mai bună calitativ. În plus, Agrana a lucrat mai bine, şi-a îmbunătăţit mult sistemele de extracţie a zahărului. Sfecla a fost diferită, mai bună calitativ a fost cea recoltată în judeţul Neamţ.
Rep.: Ne putem mândri că, la Roman, avem cea mai mare şi cea mai performantă fabrică de zahăr din ţară?
M.D.: Sgur că da. Suntem singura fabrică din ţară care poate procesa 5.000 de tone de sfeclă pe zi. La un moment dat, chiar am depăşit acest nivel. Celelalte fabrici din ţară au capacităţi de procesarea cuprinse între 2.000 şi 3.500 tone pe zi.
Rep.: Cota de zahăr alocată României de Uniunea Europeană, vă încurcă?
M.D.: Ne cam încurcă, pentru că nu se ridică la potenţialul fabricii noastre. Ea a fost alocată în 2007, acum altul este potenţialul de cultivare a sfeclei de zahăr în zona Moldovei, alta este şi situaţia la Agrana. Sunt fabrici româneşti care nu-şi realizează cota de 5 ani, respectiv din 2007. În timp ce Agrana Roman face şi peste cota alocată.
Rep.: Se poate lua din cota celorlalte fabrici româneşti pentru a fi dat firmei Agrana? Mă refer la cele care nu reuşesc să-şi realizeze cota alocată.
M.D.: Deocamdată nu putem lua. Conform reglementărilor europene, noi putem să luăm până la 10 % din cota celorlalte fabrici, care nu-şi îndeplinesc cota. Fabrica de la Luduş nu-i face cota cu vreo 15.000 tone sfeclă de zahăr. Cantitate pe care sperăm s-o procesăm noi. Sfecla să fie cultivată în Moldova, iar cu zahărul şi surplusul de zahăr din sfecla noastră să acoperim lipsa de cotă a fabricilor de la Oradea, Luduş şi Bod. Este în avantajul cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Moldova.
