A fost egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea, mitropolit al Țării Românești și, în același timp, un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor „Didahii“ (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an).
Sfântul Antim Ivireanul a avut un rol deosebit de important în propășirea culturii române, căci, pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Țara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română.
Este considerat cel mai mare tipograf din cultura medievală românească, alături de diaconul Coresi, prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, dar și prin numeroșii ucenici pe care i-a format.
Martirizat de ostașii turci, pe drumul spre exil
Sfântul Antim a avut un rol important în introducerea limbii române în slujbele bisericești. Astfel, el a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, înțeleasă până astăzi, cu toate că limba română nu era limba sa nativă.
Ca urmare a atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Țării Românești), Sf. Antim a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea „Sf. Ecaterina“ de la Muntele Sinai. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul Marița, în apropiere de Adrianopol. La câțiva ani după uciderea sa, Patriarhia Ecumenică a ridicat caterisirea nedreaptă a mitropolitului Antim Ivireanul, acesta fiind canonizat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992 și prăznuit, în fiecare an, la data de 27 septembrie.
Sfântul Antim Ivireanul este și ctitorul mănăstirii cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților“ din București – numită azi Mănăstirea Antim – pe care a ridicat-o între anii 1713-1715 și pe care a înzestrat-o cu toate cele necesare, această mănăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din țara noastră.
În obștea mănăstirii Antim s-a înfiripat, începând din anul 1945, mișcarea isihastă numită „Rugul Aprins“, care a reunit multe personalități de seamă ale vieții duhovnicești din țara noastră, mișcare al cărei inițiator și animator a fost gazetarul și scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor.
IRINA NASTASIU