Zilele acestea, credincioșii care ajung la Catedrala Mitropolitană din Iași se pot închina și la moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, aduse din localitatea Katerini, Grecia
Mii de pelerini din întreaga țară sunt așteptați, zilele acestea, la Iași, pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, al cărei hram este sărbătorit duminică, 14 octombrie. Pe data de 11 octombrie, au fost aduse la Catedrala Mitropolitană din Iași și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, aflate în localitatea Katerini, Grecia. Sfânta Ecaterina este o sfântă creștină și fecioară, martirizată la începutul secolului al IV-lea, în timpul împăratului roman Maxentius (306 – 312), fiind considerată ocrotitoarea credinței și a familiei.
Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, aproape de Constantinopol, din părinţi bogaţi şi binecredincioşi. Pe când avea zece ani, fiind într-o biserică, a auzit cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34).
Drept urmare, Sfânta Parascheva și-a schimbat hainele cu îmbrăcămintea unui cerşetor, dăruind straiele sale bogate săracilor. Înainte de a împlini douăzeci de ani, sfânta și-a părăsit părinţii pentru Hristos, ajungând la Constantinopol, unde a primit învăţătura unor călugări cu viaţă duhovnicească. La sfatul acestora, a plecat la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde s-a nevoit timp de cinci ani, pornind apoi spre Ţara Sfântă, unde dorea să-și petreacă tot restul vieţii. După ce a văzut Ierusalimul, Sfânta Parascheva s-a așezat într-o mănăstire de călugăriţe, în pustiul Iordanului. Într-o noapte, pe când avea douăzeci şi cinci de ani, un înger i-a descoperit în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părinteşti.
Minunea descoperirii sfintelor moaşte
Tradiţia arată că Sfânta Parascheva se întoarce în Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine şi, după doi ani de nevoinţă, trece la cele veşnice, la vârsta de douăzeci şi şapte de ani. Este înmormântată ca o străină, aproape de mare, însă, după câţiva ani, valurile aduc la ţărm trupul neînsufleţit al unui marinar care va fi înmormântat lângă trupul neputrezit al sfintei.
În noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, pe nume Gheorghe, i se arată în vis Cuvioasa Parascheva care-i porunceşte să ia trupul ei şi să-l aşeze la loc de cinste. Înţelegând că visul este un semn dumnezeiesc, credincioşii au luat trupul Cuvioasei din mormânt, aşezându-l în biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au loc vindecări minunate, în urma rugăciunilor care se fac lângă cinstitele sale moaşte.
În tara noastră, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost aşezate pe 13 iunie 1641, în biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, unde vor sta până în 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaşte ajungând în paraclisul mănăstirii, iar mai apoi în Catedrala mitropolitană din Iaşi.
În martie 1944, moaştele Cuvioasei ajung la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti, ca urmare a ofensivei sovietice din Moldova. Pe 27 octombrie 1944, sfintele moaşte sunt aşezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, în catedrala din Bucureşti, fiind apoi readuse în Catedrala mitropolitană din Iaşi, pe 26 noiembrie 1944.
Irina NASTASIU
