Senatorul ”tata comisiilor”

* De când e în Parlament, Ioan Chelaru a fost trimis de PSD în cele mai grele comisii speciale
* Acum face parte din Comisia de Revizuirea Constituției și din Comisia Roșia Montana
* A mai făcut parte din Comisia Conturile lui Ceaușescu sau din Comisia Cathedral Plaza

E chestor al Senatului. A fost și vicepreședinte al Camerei Seniorilor din Parlamentul României. Dar nu mai are nevoie de nicio funcție, de nicio confirmare. Abia la al treilea mandat (deși în mentalul colectiv parcă e acolo de când lumea), senatorul nemțean Ioan Chelaru e definit drept parlamentarul jurist priceput pe care PSD-ul îl trimite unde e mai greu, unde e nevoie de o minte limpede, de un echilibru rațional care să aibă control peste patimile politice care vin și pleacă.

Se stabilește necesitatea unei comisii? Se și votează? Are cumva legătură chestiunea cu Dreptul? Atunci automat capetele de PSD-iști se întorc și la fel de reflex se aude replica: ”Ioane, te votăm pe tine, da?”. Iar dacă partidul îi cere, Ioan Chelaru se sacrifică. Nu-I vorbă că îi și place, o comisie pe un subiect interesant este o provocare, nu atât pentru parlamentarul, cât pentru juristul, pentru avocatul din el.
De abia intrase în 2004 în Parlamentul României și în 2005 s-a trezit în Comisia Cathedral Plaza. Tămbălău cât casa, pe de o parte interesele dezvoltatorului imobiliar care trântise ditamai imobilul controversat – milioane de euro investite – pe de altă parte iritarea Bisericii Romano-Catolice și a enoriașilor care s-au trezit că lăcașul de cult – Catedrala Sfântul Iosif – a devenit un fel de ciupercuță la umbra „copacului” imobiliar.
În mai puțin de doi ani, Comisia Parlamentară a dat verdictul: construirea Cathedral Plaza a încălcat un pomelnic de reglementări (și administrative, și urbanistice, și de protejare a patrimoniului cultural) iar mastodontul trebuie demolat.
Interesele financiare din spatele acestei afaceri imobiliare au blocat până şi aplicarea deciziei comisiei. Case de avocatură au făcut un ban cinstit prin mutarea problemei în instanță. Primarul general Sorin Oprescu (care în campania electorală era de partea demersurilor Bisericii Catolice) s-a sucit, în buna tradiție românească.
Între timp, și decizia definitivă și irevocabilă a instanțelor este aceeași cu a comisiei din care a făcut parte Chelaru: demolarea de către Primăria Generală. Oprescu mai trage un pic de timp, invocând în fața executorilor judecătorești că instituția nu are banii necesari pentru demolare, operațiune estimată la… 17-18 milioane de euro!!!
”A fost o presiune enormă, pe acest subiect. La vremea activității comisiei noastre, nu existau sentințe. Am fost, practic, prima investigație oficială pe acest subiect. Știu că veneau, periodic, întrebări dinspre Vatican. Și erau și zile în care vedea toată țara la televizor sute de enoriași protestând sau rugându-se afară, lângă catedrală. Ba, în câteva rânduri au fost și câte 2.000 de oameni. Culmea este că noi nu ne-am antepronunțat în nici un fel, ascultam pe toată lumea dar deja eram acuzați de parti-pris-uri cu dezvoltatorul. Ei bine, s-a văzut la final că alta a fost decizia”, își aduce aminte Chelaru.

*Salvați cu duba jandarmilor

O altă comisie interesantă era cea referitoare la conturile din străinătate ale familiei Ceaușescu. Presupuse conturi pentru că, în urma unor audieri maraton și a unor investigații speciale, pe baza a ceea ce se adunase în dosar, comisia a dat verdictul că nu sunt argumente pentru existența acelor conturi secrete de care vorbea toată lumea.
”Am audiat pe Mugur Isărescu, pe Dan Voiculescu, pe alți specialiști din sistemul bancar, pe actuali sau foști specialiști din serviciile speciale. Au fost derulate și alte operațiuni de investigație. Concluzia de bun simt, pe baza informațiilor pe care le-am avut, a fost că nu se confirmă existența acelor conturi. A – și s-a spus și în anii respectivi, și după aceea – în excesul lui de a plăti datoria externă a României, Ceaușescu a dispus la un moment dat înstrăinarea unei cantități din rezerva de aur a țării. Ulterior, Banca Națională a achiziționat din nou aur, rezerva a fost mărită… Dar nu am găsit conturi secrete. Exista, pe undeva, și o logică. De ce să-și facă Ceaușescu conturi secrete când el se credea veșnic și iubit de popor?”, rememorează senatorul nemțean.
Una din fazele pe care nu o va uita prea curând este de dată recentă. Face parte și din Comisia pentru Roșia Montană (care s-a pronunțat deja pentru respingerea proiectului propus de Guvern). A mers – cu alți colegi din comisie – la mină, să vadă la fața locului despre ce e vorba. În aceeași zi, în altă localitate, la Câmpeni, era un protest al membrilor și simpatizanților unor organizații ecologice. Fidel principiului ”audiatur et altera pars” (”ascultă și partea cealaltă”), Ioan Chelaru a mers cu restul comisiei și la Câmpeni. Oamenii protestau acolo de câteva ore, mai și văzuseră la televizor că parlamentarii au intrat în mină cu zâmbetul pe buze astfel că întâlnirea cu membrii Comisiei Speciale a degenerat. ”Cred că unii se și <încălziseră> până am ajuns noi. Nu se putea discuta, era un vacarm. Și ne-am dat seama că practic nu doreau să discute sau să ne asculte. Ei veniseră să protesteze și orice apel la lucididate și la discuție civilizată, rațională, se lovea ca de un zid”, spune Chelaru. Așa că, pentru a scăpa neșifonați serios din discuția cu protestatarii, parlamentarii au fost nevoiți să accepte propunerea jandarmilor care i-au extras din zona de miting… cu o dubă.
Cu toate speculațiile făcute anterior (cum că premierul Ponta a vrut comisia ca să aibă după ce se ascunde), avizul a fost negativ. „Inițial, ce am văzut și ca potențial de dezvoltare pentru zonă și – de ce nu? – și ce am văzut la fața locului ar fi dus la un vot PENTRU. Documentele văzute ulterior, apropo de licență, de trasmiterea ei și de alte detalii, au dus la rezultatul negativ dat de curând”, explică ”Tata Comisiilor”.

Al doilea Iorgovan

De câteva zile, Ioan Chelaru a reînceput munca la Comisia Specială pentru Revizuirea Constituției. Parlamentarii din toate comisiile recunosc că nemțeanul ar fi stâlpul acestei comisii specializate. Unii îi zic chiar ”Al doilea Iorgovan” (cu referire la ”Iorgovan – părintele Constituției”) dar lui nu-i place. „Eu sunt Chelaru!”, subliniază ferm cel care e și decanul Baroului Neamț și președintele Uniunii Juriștilor din România.
Mai nou se vehiculează și ipoteza numirii lui pe un loc vacant (ori la finele acestui an, ori la sfârșitul mandatului) de la Curtea Constituțională. Nu ascunde că l-ar încânta, că ar fi o încununare a recunoașterii profesionale. Dar nici nu se grăbește știind că, de multe ori, e aruncat un nume în față și iese altul.
Cert e că până ar ajunge pe funcția pe care până acum nu a acces niciun nemțean își dorește să rămână așa cum îl văd și colegii de partid sau din alianța USL dar (mai nou) chiar și adversarii: un profesionist al dreptului și (ceea ce e rar) un politician echilibrat.
Aflând despre varianta de titlu (”Tata Comisiilor”), Chelaru a spus cu ușorul zâmbet caracteristic în colțul buzei din dreapta: „Da… Asta îmi mai trebuie acum, o poreclă din asta că apoi chiar nu mai scap de nicio comisie!”.

Daniel VINCA