Reporter: Cum apreciaţi, ca jurist şi senator, proiectul de lege privind graţierea condamnaţilor cu pedepse mai mici de 6 ani? Senatul a respins proiectul, dar Camera Deputaţilor este cameră decizională şi o primă comisie a avizat favorabil, urmând să ajungă în comisia juridică.
Ioan Chelaru: Eu sunt mai circumspect în a face aprecieri, mai ales privind oportunitatea unui asemenea act normativ. Politica penală a unui stat nu poate şi nu trebuie să fie rodul unei asemenea conjuncturi. Studii serioase, inclusiv de impact, trebuie să fie printre argumentele folosite în elaborarea şi punerea în practică a unor acte normative specifice dreptului penal. Întotdeauna trebuie ţinut cont şi de poziţia argumentată a Ministerului Justiţiei, a CSM, a Administraţiei Penitenciarelor, a societăţii civile, reprezentată de ONG-uri cu preocupări în domeniu (de ex., Amnesty International). Într-un final, dacă toate acestea converg în a da un răspuns pozitiv, putem să ne gândim la elaborarea unui act normativ cu un asemenea scop. Deocamdată, ce s-a prezentat în Senat, nu a fost deloc convingător şi mărturisesc că eu am votat împotrivă.
Rep: Recent aţi fost ales preşedinte al Uniunii Juriştilor din România. Care sunt principalele trei obiective ale dvs în această funcţie?
I. C.: Uniunea Juriştilor este una dintre cele mai vechi – dacă nu cea mai veche- formă asociativă a juriştilor din România. Să fiu ales preşedinte al unei asemenea asociaţii este o mare onoare pentru mine. Am alături de mine o echipă cu o valoare intelectuală şi umană deosebită. Trebuie să ştiţi că activitatea UJR a fost în permanenţă subsumată cunoaşterii, înţelegerii şi respectării realităţii juridice ca dimensiune inalienabilă a realităţii sociale. Dacă aruncaţi o privire peste trecutul Uniunii, veţi observa extrem de lesne contribuţia, uneori majoră, desigur alături de organizaţiile de exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept şi a valorilor civice, creşterea credibilităţii actului de justiţie şi la promovarea intereselor tuturor categoriilor de jurişti. Sunt, într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcţiona şi în viitor. Proiectele mele, în calitate de preşedinte, se referă la punerea în practică, întărirea şi lărgirea modalităţilor concrete de realizare a acestor principii. Nu uitaţi că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesionişti de excepţie, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicaţie de doctrină, jurisprudenţă şi cultură juridică. Ea este acreditată ştiinţific, este editată şi în format electronic şi, un lucru pe care lumea nu îl ştie, are o vechime de aproape un secol şi jumătate, revista noastră fiind, după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicaţie românească în apariţie. Uniunea va manifesta o deschidere totală spre lumea academică, stimulând şi premiind toate realizările notabile din domeniu şi cred că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepţie ce şi-au îndreptat paşii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa şi spre o colaborare cu instituţii prestigioase în plan ştiinţific, cum ar fi, spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române. Vreau, de asemenea, să întărim şi să instituţionalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice şi alte asociaţii profesionale, şi aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocaţi, consilieri juridici, executori judecătoreşti, mediatorii-jurişti şi alţii.
Rep: Care ar fi, în opinia dvs, principalele probleme cu care se confruntă juriştii români în prezent şi cum vedeţi rezolvarea acestora?
I. C.: Cred că cea mai importantă problemă a juriştilor o reprezintă lipsa de predictibilitate legislativă. De aceea, stabilitatea legislativă ar fi cel mai important „cadou” pe care juriştii l-ar putea primi atât din partea Parlamentului, cât şi a executivului. Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislaţiei în România are o dinamică specială. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare, sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaş pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare şi constatăm cu toţii dificultăţile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare şi Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Prezenţi în toate dezbaterile profesionale sau generale, membrii corpului juriştilor, fiind direct implicaţi în punerea în practică a legislaţiei esenţiale, zi de zi caută soluţii pentru ca cetăţeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiţie, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el şi este corect.
Rep: Având în vedere că se încheie prima sesiune a Parlamentului ales după scrutinul din decembrie, cum apreciaţi activitatea Senatului în această perioadă?
I. C.: Ţinând cont de faptul că aceasta a fost, practic, prima sesiune a Parlamentului nou ales, cred că activitatea Senatului a fost una bună. Sunt mulţi colegi noi care ni s-au alăturat după alegerile parlamentare de anul trecut şi a fost necesară o perioadă de acomodare, dar au reuşit într-un timp foarte scurt să se integreze şi să facă o muncă excelentă. Ca membru al Senatului, nu cred însă că eu sunt cel mai în măsură să evalueze activitatea acestei Camere a Parlamentului. Pentru noi, parlamentarii, cea mai importantă evaluare este cea a cetăţenilor. Prin urmare, cred că pe ei ar trebui să-i consultaţi în această chestiune. Şi nu ar fi rău să îi întrebaţi!
Rep: Care a fost, în opinia dvs, cel mai important proiect legislativ adoptat de Senat în această sesiune parlamentară?
I. C.: Trebuie să vă spun că eu asemenea evaluări nu obişunuiesc să fac şi n-am făcut niciodată. Sunt unul dintre parlamentarii mai „vechi” şi, sper, că am dovedit prin întreaga mea activitate de până acum că acord atenţie şi interes tuturor activităţilor parlamentare pe care le realizez în calitate de senator. De aceea, vă rog să mă credeţi că nu mă eschivez, dar dacă v-aş răspunde ar însemna să mint; pentru mine toate proiectele şi propunerile legislative aflate pe agenda de lucru a Parlamentului sunt importante şi, oricum, pe toate le tratez cu un interes egal.
(interviu realizat de Gabriel Apetrii)