Reporter: Domnule senator, Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei lucrează în această perioadă intens pe amendamente. Care ar fi, în opinia dvs, cea mai importantă revizuire a textului Legii fundamentale, convenită în comisie?
Ioan Chelaru: Personal nu cred că în legea fundamentală a unui stat unele dispoziţii sunt mai importante decât altele; toate textele din conţinutul unei constituţii au aceeaşi valoare juridică şi, deci, aceeaşi importanţă. Aşadar, cu riscul de a vă dezamăgi, consider că toate amendamentele adoptate până în prezent de către Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei – de vreme ce sunt deja adoptate – sunt la fel de importante. Dacă vreţi totuşi, câteva exemple de modificări, fără a fi aşezate într-o ordine ierarhică, aş aminti, spre exemplu: recunoaşterea rolului istoric al Casei Regale, al minorităţilor naţionale şi al Bisericii în formarea şi modernizarea statului român, întărirea principiului separaţiei puterilor cu nominalizarea reprezentantului fiecărei puteri, menţionerea expresă a caracterului excepţional al măsurii arestării preventive şi garantarea egalităţii intre acuzare şi apărare in faţa instanţelor, rolul educaţiei, autonomia universitară, definirea funcţiei Preşedintelui ca “şef al statului”, interzicerea traseismului politic, angajarea răspunedrii magistraţilor, cu posibilitatea statului de a-i trage la răspundere prin regres, şi multe altele.
Reporter: Zilele trecute, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat un amendament potrivit căruia pe parcursul unei legislaturi nu se pot constitui grupuri parlamentare noi. Acest lucru va fi valabil şi pentru actuala legislatură?
Ioan Chelaru: Faţă de nenumăratele discuţii din spaţiul public referitoare la revizuirea Constituţiei, din start trebuie să menţionez că, personal, punctul meu de vedere este acela că modificarea legii noastre fundamentale este necesară şi, totodată, consider că una dintre cele mai importante teme ale unei viitoare revizuiri a Constituţiei ar trebui să fie reprezentată de reglementarea unui fenomen – ca manifestare, mai degrabă politic, iar sub aspectul consecinţelor, mai degrabă juridic – care afectează credibilitatea întregii clase politice, dar şi a Parlamentului şi care, în limbajul colocvial este cunoscut drept „migraţie parlamentară”. În legătură cu momentul de la care acest amendament se va aplica, mai mult ca sigur, actula iniţiativă legislativă de revizuire a Constituţiei va avea o serie de dispoziţii tranzitorii, prin care se va stabili momentul de la care unele dintre noile prevederi constituţionale se vor aplica. Cred că prevederile pe care dvs le-aţi menţionat nu se vor putea pune în aplicare decât din legislatura 20016-2020.
Reporter: S-a stabilit prin noul text al Constituţiei – numărul deputaţilor nu va putea depăşi 300. Nu s-a acceptat însă Parlament unicameral. Care au fost considerentele?
Ioan Chelaru: Considerentele noastre, ale celor de la USL – pentru că nu-mi permit să vorbesc în numele altora- sunt cele pe care le-am enunţat constant. Dorim un for legislativ eficient, al cărui rol să-l întărim, şi ne opunem categoric trecerii la un parlament unicameral, pentru că acest lucru ar echivala cu renunţarea la tradiţiile democratice ale statului român (cred că nu mai este un secret pentru nimeni faptul că în toată istoria sa parlamentată, singura perioadă în care statul român a avut un parlament unicameral a fost cea comunistă) şi cu diminuarea forului reprezentativ al poporului. Deşi nu se uzitează într-o constituţie, există un amendament adoptat de Comisie, conform căruia numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. Senatul fiind considerat o viitoare cameră reprezentând comunităţile locale, numărul senatorilor ce va fi stabilit în viitorul Cod electoral, nu cred că va fi mai mare de 100.
Reporter: Joi în Comisia de revizuire s-a respins amendamentul care prevedea introducerea expresă a dreptului de vot electronic sau prin corespondenţă. Care au fost argumentele?
Ioan Chelaru: Argumentele ţin, în principal, de condiţiile tehnice efective de exercitare a acestui vot, care presupun, cel puţin deocamdată, costuri destul de mari de implementare.
Reporter: Cum apreciaţi funcţionarea USL în judeţul Neamţ?
Ioan Chelaru: USL în Neamţ? E greu să fac aprecieri! Ştiu că toate partidele componente au făcut eforturi. Au fost şi probabil vor mai fi şi sincope în colaborare. Din păcate! Cred că unii lideri, care au şi funcţii administrative, ar trebui să mai lase orgoliile acasă şi să găsească metode şi mijloace de colaborare. Nu trebuie să fie neapărat prieteni între ei, trebuie să se gândească la cetăţenii acestui judeţ care doresc ca şi la Neamt să se instaleze normalitatea.
Cred că dupa alegerile parlamentare, au existat unele dispute in Alianta, la nivelul judetului Neamt, legate de pastrarea algoritmului in ceea ce priveste functiile la nivel local. Au fost dificil de aplanat conflicte mai vechi, neintelegeri si ranchiune mostenite din anii guvernarii PDL. Presedintii de organizatii judetene sunt oameni puternici, cu caractere energice si aducerea lor la un numitor comun a necesitat timp si diplomatie, dar pana la urma au inteles ca scopul este unul comun, repet, in folosul oamenilor si au invatat, majoritatea dintre ei, sa treacă peste orgolii si sa lucreze impreuna.
Reporter: Colegii din PNL au propus ca parlamentarii care demisionează din partidul cu care au câştigat mandatul să îşi piardă calitatea de senator sau deputat. Cum apreciaţi această propunere?
Ioan Chelaru: Nu e numai propunerea lor, e şi a noastra, a celor de la PSD şi recunosc că personal sunt un susţinător fervent al ei. Dovadă că este unul din amendamentele aprobate aproape în unanimitate în proiectul de revizuire. Cred că o asemenea soluţie este una binevenită, dacă este să ne amintim numai ce s-a întâmplat în legislatura anterioară în Parlament. Problema e veche, e mult discutată şi disputată. Unii, chiar, au condus România în ultimii ani, bazându-se pe migraţia politică masivă, chiar şi când nu mai aveau susţinerea electorală a populaţiei. Rămâne să vedem însă cum putem acomoda o asemenea prevedere cu caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar şi, mai ales, cum va aprecia Curtea Constituţională o asemenea propunere. Există mai multe soluţii preconizate. Cea mai simplă este cea adoptată în Comisia de revizuire, conform căreia calitatea de deputat sau de senator înceteaza “la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia (acesta – n.r.) a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau în altă formaţiune politică”. Există, de asemenea, şi o a doua soluţie agreată, conform căreia într-o asemenea situaţie, ar trebui să se recurgă la un referendum local de revalidare a “parlamentarului transfug”. În sfârşit, am întâlnit şi ideea conform căreia ar trebui ca în viitor, traseistul să nu mai poată candida pentru un nou mandat de parlamentar. Soluţii sunt. Voinţa politica a USL este evidentă. Eu cred că vom reuşi.
(interviu realizat de Gabriel Apetrii)