Semne bune anul are…în agricultură

*”Pentru ţăranul adevărat, agricultura nu-i un hobby”, declară Valentin Chiperi, directorul Direcţiei pentru Agricultură Neamţ

Rep.: Semne bune anul are în agricultură? E o întrebare, nu doar o urare!

Valentin Chiperi: Semne bune de belşug. Culturile înfiinţate toamna trecută arată foarte bine, dar nu se poate şti niciodată ce surprize pot apărea pe parcurs. Acum e bine, câmpul este acoperit cu zăpadă, iar cultura nu-i îngheţată. Treburile sunt în regulă, deocamdată.

Rep.: Dacă ne ajută şi Dumnezeu, va fi bine până la capăt de an agricol?

V.C.: Eu aşa zic. Eu sunt un om cu noroc. Aşa că se mai  întâmplă să fie şi precum zic…Ca să ieşim din zona veselă, vă spun că la baza afirmaţiilor mele stau condiţiile în care au fost înfiinţate culturile de toamnă. S-a arat şi semănat la timp, s-au respectat tehnologiile pentru fiecare cultură agricolă. Trecutul an agricol a fost unul mulţumitor, ţăranul n-a ieşit în pierdere, chiar dacă producţiile au fost dijmuite de secetă, preţul a fost cel care l-a salvat. Când scade producţia, creşte preţul.

Rep.: Ce probleme climaterice ar putea pune serios agricultura în pericol? Mă refer la culturile aflate acum sub zăpadă.

V.C.: Ar fi foarte rău, de asta se teme acum agricultorul, să se topească zăpada, apoi să dea imediat îngheţul. Din acel moment apar problemele. În ianuarie pot apărea şi temperaturi de minus 20-25 de grade Celsius. Mai contează şi cum va evolua vremea în primăvară. Nu trebuie să ne speriem prea tare de regimul pluviometric, ci de temperaturi ridicate.

Rep.: Ce face acum agricultorul? Că sigur nu-i la hibernare, dacă nu are treabă în câmp.

V.C.: Numără banii pe care i-a luat de la APIA…Glumeam! Are şi acum mult de treabă. Pregăteşte sămânţa pentru primăvară, repară tractoarele şi celelalte utilaje agricole, îşi face socoteli pentru culturile pe care le va realiza. Apoi, mai vinde din producţiile agricole pe care le mai are, aşa mai face rost de vreun ban. Agricultorul nu stă niciodată, iar  în zootehnie e „foc continuu”.

Rep.: Ce culturi ar trebui să înfiinţeze agricultorul în primăvară, ca să nu iasă în pierdere? Care sunt cele mai bine plătite?

V.C.: Să meargă tot pe culturile de anul trecut, toate au fost bine plătite. Nu vorbim doar de rapiţă, soia şi, mai ales, sfecla de zahăr, care au preţuri extraordinar de bune. La  culturile la care s-a aplicat corespunzător agrotehnica, fermierii au ieşit cu profit. Fără a mai lua în calcul subvenţiile. Vorbesc de cei care folosesc seminţe de calitate, îngrăşăminte, pesticide, utilaje moderne, cu care execută lucrări agricole la timp şi de calitate, ca la recoltare să nu rămână în câmp boabe mai ceva ca la semănat! Când spun fermier, eu mă refer la cei care lucrează suprafeţe mari de teren agricol, de la sute de hectare în sus. Am făcut precizarea pentru că, acum, fermier se numeşte şi cel care lucrează numai 3 hectare.

Rep.: Cât din terenul agricol nemţean se bucură de un asemenea „tratament”?

V.C.: Cam 50 la sută din pământ este cultivat bine, adică se aplică agrotehnica modernă.

Rep.: Ce facem cu cealaltă jumătate, pentru a o ridica la nivelul primei părţi?

V.C.: E foarte greu să convingi omul de la ţară, care are 3 prăji într-un loc, 30 în altul, că numai pe astfel de suprafeţe se poate face agricultură performantă. Mai trebuie să treacă mult timp, până  să se termine cu haturile, ca astfel să se lucreze pământul pe sole mari.

Rep.: În concluzie, semne bune va avea actualul an agricol?

V.C.: Eu aşa zic. Va fi bine pentru agricultor. Pentru ţăranul adevărat, agricultura nu-i un hobby! În urmă cu ceva ani, venise un agricultor francez în schimb de experienţă la noi, l-am condus prin mai multe locuri ale judeţului. Când  a văzut om  ieşit cu vaca legată de funie la păscut, a exclamat foarte uimit. Cum aşa? La noi se iese la plimbare cu căţelul, nu cu vaca!